Primarul stațiunii Bușteni, Alexandru Florescu, a declarat joi că, deși legislația permite împușcarea urșilor aflați în intravilan atunci când aceștia reprezintă un pericol pentru oameni, o astfel de măsură nu este nici simplă, nici lipsită de riscuri, ci este una dintre cele mai dificile decizii pe care autoritățile le pot lua.
„Legea permite intervenţia fermă atunci când există pericol pentru viaţa oamenilor, integritatea corporală sau bunuri. Dar faptul că legea permite împuşcarea nu înseamnă că împuşcarea este o decizie simplă sau fără risc. Dimpotrivă. Împuşcarea unui urs în intravilan este una dintre cele mai grele decizii. Dacă focul nu este tras în condiţii foarte bune, există riscul ca animalul să fie doar rănit, să fugă, să devină mai agresiv şi să intre printre case, pe străzi, în curţi sau în zone unde se află oameni. Un urs scăpat de sub control poate reprezenta un pericol mult mai mare decât situaţia iniţială. Într-un oraş, dacă este doar rănit, animalul poate parcurge distanţe importante prin zone locuite, poate deveni imprevizibil şi paote pune în pericol atât cetăţenii, cât şi echipele de intervenţie”, a explicat primarul oraşului Buşteni.
Alexandru Florescu a subliniat că tocmai de aceea împuşcarea poate fi luată în calcul doar atunci când există „un pericol concret şi imediat” şi numai dacă sunt îndeplinite condiţii tehnice foarte clare: vizibilitate bună, unghi sigur, fundal sigur, lipsa persoanelor în zona de risc, distanţă controlată, animal identificat clar şi trăgător autorizat.
Totodată, edilul spune că şi tranchilizarea animalului presupune riscuri, fiind nevoie ca intervenţia să fie realizată „exclusiv” de către medicul veterinar, „în condiţiile prevăzute de lege, după o evaluare atentă a situaţiei din teren”.
„Într-o zonă locuită, cu oameni, curţi, garduri, maşini şi străzi, orice intervenţie de acest tip trebuie tratată cu maximă seriozitate, astfel încât să nu genereze riscuri suplimentare pentru comunitate”, a mai spus acesta.
”Vom avea o nouă cuşcă pentru capturarea urşilor”
Primarul precizează că din acest motiv, în acest moment în Buşteni sunt utilizate cuşti, iar autorităţile locale încearcă să captureze urşii momindu-i în condiţii cât mai controlate.
„Această variantă permite intervenţia specialiştilor într-un cadru mai sigur, reduce riscul unor situaţii neprevăzute şi oferă posibilitatea gestionării cazului în cele mai bune condiţii atât pentru oameni, cât şi pentru animal. De asemenea, în perioada următoare vom avea o nouă cuşcă pentru capturarea urşilor, care va creşte capacitatea de intervenţie în astfel de situaţii”, explică primarul staţiunii prahovene.
Florescu afirmă că, în paralel, autorităţile continuă monitorizarea zonei şi colaborarea cu instituţiile competente, adăugând că înţelege „îngrijorarea cetăţenilor” şi ştie că mulţi oameni se întreabă de ce nu se intervine imediat prin împuşcare sau tranchilizare.
„Tocmai pentru că vorbim despre o zonă locuită, cu oameni, copii, turişti şi gospodării, fiecare intervenţie trebuie făcută astfel încât să nu genereze un risc şi mai mare decât cel existent”, explică edilul.
”Nu fugim de responsabilitate”
Acesta precizează că, potrivit modificărilor legislative recente, autoritatea locală poate avea contract de permanenţă/ intervenţie cu gestionarul fondului cinegetic şi cu medicul veterinar de liberă practică, iar după intervenţie se întocmeşte un raport al evenimentului în maximum 24 de ore, semnat de majoritatea membrilor echipei.
„Asta înseamnă că fiecare intervenţie trebuie să fie documentată, justificată şi făcută în baza unei analize de risc. Nu fugim de responsabilitate. O tratăm exact cum trebuie tratată: legal, profesionist şi cu prioritate pentru siguranţa oamenilor. Ursul este specie protejată, dar viaţa oamenilor, siguranţa copiilor, a cetăţenilor şi a turiştilor sunt prioritatea noastră”, adaugă sursa citată.
În plus, el a mai spus că, în cazul ursoaicelor cu pui foarte mici, capturarea şi relocarea sunt „mult mai dificile decât par la prima vedere”, întrucât pentru o intervenţie sigură, atât pentru animale, cât şi pentru oameni, ursoaica şi puii trebuie capturaţi împreună, în aceeaşi operaţiune.
„În practică, acest lucru este foarte greu de realizat”, punctează primarul.
De asemenea, mai spune Florescu, medicii veterinari cu experienţă în astfel de intervenţii nu recomandă, de regulă, tranchilizarea în teren a unei ursoaice însoţite de pui pentru că există riscul ca, după administrarea substanţei, puii să se împrăştie, iar echipele să fie nevoite să îi caute şi să îi captureze zile întregi, ceea ce poate genera situaţii şi mai complicate.
„În prezent, gestionarul fondului cinegetic care acoperă UAT Buşteni şi UAT Sinaia are personal specializat permanent în teren pentru monitorizare şi intervenţie, însă posibilităţile de gestionare a populaţiei de urs sunt limitate şi de cadrul legal existent. Pentru sezonul de vânătoare 2025 - 2026 a fost aprobată o cotă de intervenţie de un singur exemplar, cotă care a fost deja realizată. În luna octombrie 2025, Primăria Buşteni şi gestionarul fondului cinegetic au depus o solicitare comună pentru aprobarea unei cote suplimentare de intervenţie de trei exemplare, solicitare avizată de Garda Forestieră şi de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Până în prezent, această solicitare nu a primit un răspuns din partea Ministerului Mediului şi vom continua demersurile instituţionale pentru obţinerea unui răspuns şi pentru identificarea tuturor soluţiilor legale care pot contribui la creşterea siguranţei cetăţenilor”, arată aceeaşi sursă.
Primarul adaugă că pentru sezonul 2026 - 2027, cota aprobată este în prezent „zero exemplare”, actul normativ care stă la baza acestei proceduri fiind contestat la Curtea Constiţională.
Florescu mai spune că identificarea medicilor veterinari specializaţi şi disponibili pentru astfel de intervenţii devine „tot mai dificilă”.
