Au mai rămas doar câțiva în tot județul Hunedoara, dar refuză să se dea bătuți în fata progresului tehnologic și a marilor companii. Este vorba de două familii de vărari, oameni care din moși-strămoși au învățat această meserie.
Spun că le este greu, că munca e istovitoare, iar varul se vinde din ce în ce mai greu. Nu vor să renunțe însă la această meserie, pentru că este singura modalitate cinstită de a câștiga bani. Vărarii lucrează doar primăvara sau toamna, iar acum, vremea frumoasă i-a scos la muncă.
Cum a venit căldura, vărarii din comuna hunedoreană Buceș au și început treaba, la poalele muntelui Vâlcan, o rezervație naturală de calcar. De aici își iau materia primă.
Dintr-un cuptor, vărarii scot cel mult 1200 de kilograme de var praf. Pentru că arderea calcarului durează mult, vărarii nu pot umple cuptorul decât de două ori pe lună. Mai greu este că nu prea se mai găsesc clienți pentru ei.
Vărarii își vând marfa prin târguri sau colindând satele din jur. Sunt însă și clienți care preferă să ia varul direct de la cuptor, pentru 4-5 lei vechi pe kilogram.
