Unul din 5 români, afectat de sărăcie - Legătura dintre lipsa banilor și nivelul educației: Care sunt săracii României - Dezastrul din datele INS

Unul din cinci români a fost afectat de sărăcie în anul 2022, potrivit datelor statistice, adică aproximativ 4 milioane de persoane din România. În același timp, aproape jumătate din populație - 45% ar fi fost sub pragul sărăciei dacă anul trecut nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, a concluzionat INS. În același timp, cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială, de aproape 62%, există în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de educație. 

Iar cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27,0%) și a celor de 18-24 ani (26,5%).

Riscul de sărăcie foarte mare era prezent în sud-estul țării și în Oltenia, mai arată datele INS.

Anul trecut, 21,2% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Totodată, aproape un sfert (24,3%) din populație a fost afectată de deprivare materială și socială severă în 2022.

Iar un număr de 597.000 de persoane de până la 65 de ani (4,2%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, adică au avut o activitate ce a solicitat mai puțin din cât puteau munci, cu 20 la sută.

RATA SĂRĂCIEI ÎN ROMÂNIA

Rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2022 de 21,2%, în scădere cu 1,3 puncte procentuale față de anul precedent.

Rata sărăciei relative (AROP) este estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei.

În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4029 mii persoane, mai puține cu 278 mii persoane față de anul 2021.

Rata sărăciei pe sexe (21,7% la persoanele de sex feminin și 20,8% la persoanele de sex masculin) evidențiază o tendință de descreștere a diferenței între femei și bărbați, de la 1,5 puncte procentuale în anul 2021, la 0,9 puncte procentuale în anul 2022, potrivit datelor anunțate de INS.

În același timp, dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (45,0%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 51,5%.

De asemenea, cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială - de aproape 62% - este prezent în cazul persoanelor cu un nivel scăzut de educație, mai arată datele statistice.

DEPRIVAREA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ SEVERĂ

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu își poată permite deținerea unor bunuri, efectuarea unor plăți sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.

În anul 2022, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 24,3%, în creștere cu 1,2 puncte procentuale, față de anul anterior.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2022 de 4594 mii persoane, din care 46,8% bărbați și 53,2% femei.

Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei.

În anul 2022, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele în vârstă de până la 18 ani (30,8%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (25,8%).

RATA RISCULUI DE SĂRĂCIE SAU EXCLUZIUNE SOCIALĂ

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, în anul 2022, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane.

Față de anul 2021, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 0,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere de 61 mii persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (35,9% dintre femei și 32,8% dintre bărbați).

Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2022, mai mare la persoanele de 0-17 ani (41,5%) și la tinerii în vârstă de 18 - 24 ani (39,4%) și mai scăzut la persoanele de 25 - 49 ani (28,4%).

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 37,2%.

În anul 2022, din totalul persoanelor ocupate de 18 ani și peste, 23,7% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 42,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (32,2%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (36,0%).

Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2022, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (60,8%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 47,3%.

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (43,6%), comparativ cu 27,5% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulți adulți.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional.

Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (46,9%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (44,7%).

Cea mai mică rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a observat în regiunea București-Ilfov (19,2%).

ROMÂNIA, ÎN CLASAMENTUL NEGRU AL SĂRĂCIEI - LOCUL 4 ÎN UE

De altfel, România se află la coada clasamentului privind rata sărăciei în Uniunea Europeană în anul 2022, potrivit datelor publicate de INS.

Rata riscului de sărăcie este, conform Eurostat, ponderea persoanelor cu un venit disponibil echivalent sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60% din venitul mediu național disponibil. Acest indicator nu măsoară bogăția sau sărăcia, ci veniturile scăzute în comparație cu alți rezidenți ai unei țări, ceea ce nu implică neapărat un nivel scăzut de trai.