Această flotă specială, formată în mare parte din nave vechi și neînregistrate oficial, a fost folosită pentru a continua exporturile de petrol rusesc, în ciuda embargourilor impuse. În total, Uniunea Europeană a pus sub supraveghere și sancțiuni un număr de aproximativ 345 de nave implicate în astfel de operațiuni.
Navele din „flota fantomă” navigau în special în Marea Baltică, fără asigurări occidentale și cu echipaje adesea lipsite de experiență. Aceste condiții făceau ca activitatea lor să fie dificil de monitorizat și controlat, facilitând astfel ocolirea sancțiunilor.
Restricțiile impuse de UE urmăresc să reducă veniturile Moscovei provenite din exporturile de petrol și produse petroliere, încercând să limiteze capacitatea financiară a Rusiei de a susține conflictul din Ucraina. Aceste măsuri sunt complementare altor sancțiuni „masive” pregătite în cazul în care Rusia refuză să accepte un armistițiu de 30 de zile propus de Kiev și susținut de aliații occidentali.
Vladimir Putin a reacționat vehement la noile sancțiuni, catalogându-i pe occidentali drept „idioți” pentru că, în opinia sa, aceste măsuri punitive se întorc împotriva lor și agravează tensiunile economice din Vest. „Occidentalii fac multe lucruri în defavoarea lor, te-ai aștepta să nu le facă, pentru că le dăunează, dar tot le fac, idioții. Scuzați-mă”, a declarat liderul de la Kremlin, adăugând că „nu trebuie să ne lăsăm intimidați. Frica este interzisă”.
Prin această descoperire și sancționare a „flotei fantomă”, Uniunea Europeană își întărește eforturile de a limita resursele financiare ale Rusiei și de a susține Ucraina în conflictul în desfășurare.
