Un oficial BNR a făcut anunțul! Când trecem la euro?

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că raportul privind adoptarea euro de către România le va fi trimis membrilor Comisiei pentru euro săptămâna aceasta, iar el recomandă anul 2026, pentru a nu fi un ritm prea alert.

„Raportul (n.red. – privind adoptarea euro) este foarte aproape de a fi terminat. Noi, cei care am lucrat la raport, îl vom pune la dispoziție săptămâna viitoare (n.red. - săptămâna aceasta) tuturor membrilor Comisiei (n.red. - Comisia Națională de fundamentare a Planului Național de aderare la zona euro). S-a vehiculat 2024. Ar trebui să intrăm în Mecanisul Cursurilor de Schimb (n.red. - MCS 2), care nu este mai puțin exigent decât aderarea la zona euro, în 2022. Este un regim foarte pretențios pentru economie. Este un laitmotiv al acestui raport, care, cu franchețe și onestitate intelectuală, încearcă să ofere opiniei publice o judecare a acestui demers”, a afirmat Daniel Dăianu, membru al CA al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediția 2018.

Acesta este și membru al Comisiei pentru aderarea la zona euro. Conform celor mai recente informații, această Comisie va face public proiectul de trecere la euro în decembrie, iar România își propune să adopte euro din anul 2024.

Oficialul Băncii centrale este în favoarea altei date, astfel încât să se evite un calendar mult prea strâns. „Mai realistă este intrarea în 2024 în Mecanismul Cursurilor de Schimb, care nu este mai puțin exigent decât zona euro, în fapt, prin ce implică echivalează cu intrarea în zona euro, și, în zona euro, în 2026”, a susținut Dăianu.

În ceea ce privește anul de adoptare a euro, unul dintre scenariile propuse de BNR prevede anul 2024 cu un prag de convergență de 70%, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al României față de media zonei euro (cele 19 țări), atins cu o rată medie de creștere a economiei de 4%, anual, ceea ce ar implica intrarea în MCS 2 în 2022.

„Rata de creștere de 4% poate fi optimistă, dacă avem în vedere mișcarea ciclică a economiei. Nu este simplu să crești cu 4% pe o perioadă mai lungă de timp. Altă întrebare: este 70% un prag adecvat de convergență reală? Se poate discuta. Acum avem puțin sub 60%, față de zona euro”, a adăugat Dăianu.

Un argument în favoarea acestui prag de convergență îl reprezintă corectarea dezechilibrelor macroeconomice, până la intrarea în zona euro, iar convergența va crește în interiorul zonei euro de la sine. „Dacă nu ai lanțuri de producție avantajoase, transfer de know-how și multe altele de discutat aici, te paște capcana venitului mediu. Plus că poți să ai diferențialul de inflație prea mare și dezvolți, iar, o problemă de competitivitate. De aceea economiile mai mari vor o convergență reală mai mare. Aici poate interveni și logica politică: important este să avem echilibrele controlate, asta este, noi vrem să fim acolo”, a punctat Dăianu.

Dacă s-ar păstra acest calendar este necesară corectarea indicatorilor de convergență nominală, corectarea deficitului bugetar, în decursul următorilor trei-patru ani. „Corecția fiscală în sine poate încetini economia, indiferent cum o faci, dacă nu este compensată de reforme care măresc PIB-ul potențial. Această corecție a deficitului bugetar structural poate fi compensată de o absorbție puternică de fonduri europene și de o capital”, a precizat Dăianu.

Un alt scenariu de aderare la zona euro prevede un PIB pe locuitor de 75% din media ZE19 realizat în nouă ani, dacă se păstrează rata medie de creștere istorică de 4% pe an, sau în șase ani cu o rată medie de 5% pe an.

În schimb, pentru un PIB pe locuitor de 80% din media ZE, cu ratele istorice de creștere din 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar, dacă rata medie de creștere este 5%, perioada scade la opt ani.

„Se pot aduce argumente și pentru 70% și pentru 75%, ca prag de convergență. Oricum ai nevoie de controlul deficitului bugetar și al deficitelor externe. Mai ales că stai în MCS 2, cel puțin doi ani, unde trebuie să reziști la atacuri speculative, că ei știu în piețele financiare că (n.red. – acea bancă centrală) trebuie să apere acele limite. Dacă nu le poți apăra, va trebui să restabilești paritatea, altă poveste. De aceea există argumentul că, mai degrabă, nu stai într-o bandă foarte restrictivă (n.red. de paritate a monedei locale cu euro), stai într-o bandă mai largă. Dezirabil este ca timpul petrecut în MCS 2 să nu depășească doi ani, pentru a conferi credibilitate demersului. Discuțiile privind Bulgaria și MCS 2 ar indica o ședere mai lungă în MCS 2, în vederea testării; România trebuie să fie pregătită și pentru un asemenea scenariu”, a explicat Dăianu.