Roxana Stroe va ocupa această funcție temporar, până la organizarea concursului pentru desemnarea unui nou președinte al Agenției Naționale a Medicamentului, a anunțat marți Ministerul Sănătății.
Roxana Stroe este medic primar Farmacologie Clinică și lucrează în cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale de la sfârșitul anului 2010. În prezent ocupă functia de coordonator al Directiei Farmacovigilentă și Managementul Riscului. Din 2014 este membru în Comitetul de Farmacovigilenta si Managementul Riscului al Agenției Europene a Medicamentului, iar din martie 2019 membru al board-ului Agenției Europene a Medicamentului.
Daniel Șișu a fost demis de la conducerea Agenției Medicamentului în urmă cu o săptămână. Șișu fusese numit de fostul guvern PSD condus de Viorica Dăncilă, în februarie 2019, președinte interimar al ANMDM cu toate că picase examenul de admitere la Facultatea de Farmacie în iulie 2018.
Atribuții președinte Agenția Națională a Medicamentului. Pe perioada mandatului interimar, Roxana Stroe va avea în atribuții realizarea obiectivelor din domeniul de activitate al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, dar și organizarea strategiei pentru desfășurarea în mod transparent și corect a concursurilor de președinte și vicepreședinte pentru această instituție, precizează Ministerul Sănătății.
Ministrul Sănătății i-a solicitat noului președinte al Agenției Naționale a Medicamentului ca metodologia de concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere ale acestei instituții să fie validată cu reputați specialiști din domeniu.
Criza medicamentelor în România. Agenția Națională a Medicamentului este cea care decide ce medicamente intră sau ies de pe piața din România. Agenția ar trebui să monitorizeze permanent stocurile de medicamente din țara noastră, în condițiile în care medicamente esențiale lipsesc adesea de pe piața din România.
În ultimii 4 ani mai mult de 2.000 de medicamente au fost retrase de pe piață. 400 dintre acestea sunt medicamente originale, majoritatea fără alternativă terapeutică, ceea ce înseamnă 20% din numărul total de medicamente de ultimă generație care au fost introduse în România.
De la sfârșitul anului trecut, alte 128 de medicamente sunt în risc de dispariție de pe piața internă, ceea ce ar afecta aproximativ 1,5 milioane de pacienți români cu afecțiuni grave (diabet, boli respiratorii, boli cardiovasculare, boli neurologice și psihiatrice, boli reumatologice, boli oncologice etc).
Cele 128 de medicamente au primit decizie de respingere a preţului propus de producator în cadrul procesului de corecție a prețurilor din anul 2018, unele dintre ele fiind fără alternativa disponibila pe piata. Producătorii au fost obligați să comercializeze aceste medicamente timp de 12 luni de la data deciziei de respingere, termen care expiră la începutul lunii noiembrie 2019.
