Haosul fiscal, "peticit" la ceas de noapte la Ministerul de Finanțe. Un nou proiect de OUG

Ce au în comun programatorii, angajații cu activități de cercetare-dezvoltare, persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat și angajații unor firme care desfășoară activități sezoniere? Aparent nimic, dar toți se regăsesc în ultima încercare disperată a Ministerului de Finanțe de a rezolva problemele create de "revoluția fiscală."

Ingineria fiscală pe o care o propun Finanțele este extrem de complicată și depinde de angajamentul companiilor că vor majora venitul salarial brut al angajaților sus-menționați cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017.

Bugetul de stat va suporta o parte din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către patru categorii de persoane fizice, printre care se numără cei care realizează activități de creare de programe pentru calculator sau activități de cercetare-dezvoltare și inovare, însă numai dacă angajatorul acestora majorează venitul salarial brut cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat marți seară de Ministerul Finanțelor Publice.

Celelalte două categorii de persoane fizice care ar putea beneficia de prevederile actului normativ sunt persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat și persoanele fizice care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere.

Măsura se va aplica inclusiv persoanelor din cele patru categorii pentru care se modifică raportul de muncă, respectiv detașare, suspendare sau încetare, precum și pentru angajații ai căror angajatori se află în stare de insolvență.

Soluție improvizată pentru un an de zile

Ordonanța Ministerului de Finanțe ar urma să soluționeze problemele pentru aceste categorii profesionale, pentru un an de zile, prin deduceri suportate din bugetul de stat.

„Soluția găsită pentru acei angajatori care au asigurat majorarea salariilor pentru angajați cu cel puțin 20%. Ne raportam clar la decembrie 2017. Nimeni nu are de pierdut fața de luna decembrie 2017. Angajatorii rețin la sursă, dar să spunem parțial. A doua chestiune: Angajatorul declară ca obligație de plată, în acel formular 112, doar suma reținută efectiv de la angajat. Al treilea pas: Diferența de CASS datorat de angajat este calculată de angajator și evidențiată distinct, în acel formular 112, ca sumă dedusă, iar suma aceasta dedusă, diferența între ce transferă angajatorul către angajat și cât ar trebui să primească el, ca să nu aibă diferență față de decembrie 2017, este suportată de către bugetul de stat, fiind transferat în mod automat la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. (...) Pentru un an de zile, lucrurile sunt soluționate. (...) Ordonanța prevede și de la 1 ianuarie până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, angajatorii (în cazul celor patru categorii menționate mai devreme) pot să depună declarații rectificative și niciun angajat nu are de pierdut”, a precizat ministrul finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, la un post TV.

Prin urmare, soluția, în linii mari, este ca pentru luna ianuarie angajatorii să compenseze, pentru ca apoi să primească diferența de la stat.

Angajatorii se leagă la cap cu calcule sofisticate

"Măsura este condiționată de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectuează majorarea venitului salarial brut cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajații beneficiari ai acestei măsuri.
Pentru aceste persoane, al căror venit salarial brut este majorat cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017, angajatorii determină nivelul contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorate potrivit prevederilor Codului fiscal, prin aplicarea cotelor de 25% și, respectiv 10% la venitul brut majorat", se precizează în nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ.

Potrivit sursei citate, contribuția de asigurări sociale (CAS) datorată se reține integral în timp ce contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se reține parțial, în raport cu CASS datorată, astfel încât venitul salarial net obținut pentru luna decembrie 2017 să fie menținut și pentru anul 2018.

Venitul salarial brut din luna decembrie 2017, în funcție de care se determină venitul brut pentru care se aplică suportarea de la bugetul de stat a unei părți din CASS datorată, este format din salariul de încadrare și elementele de natura veniturilor salariale care se acordă în fiecare lună, conform contractului individual de muncă, valabil în luna decembrie 2017, care constituie bază de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.

CASS reținută din venitul brut al lunii curente de către angajator se determină ca diferență între venitul brut și contribuția de pensii (CAS) și venitul salarial net la 31 decembrie 2017.

Suma reprezentând diferența pozitivă dintre CASS datorată și calculată potrivit prevederilor Codului fiscal și CASS reținută potrivit proiectului de act normativ se stabilește de către angajator și se evidențiază distinct ca sumă dedusă în Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (Declarația formular 112).

În cazul majorărilor salariale cu mai mult de 20% față de nivelul salariului brut din decembrie 2017, diferența dintre CASS datorată și CASS reținută scade degresiv până la zero, cu cât majorarea este mai mare. În cazul în care CASS reținută este egală cu CASS datorată, proiectul de act normativ nu produce efecte pentru că, într-o astfel de situație, angajatorul asigură prin efort propriu un venit net cel puțin egal cu cel din decembrie 2017, caz în care nu se mai justifică susținerea de la bugetul de stat a angajaților respectivi precizează inițiatorii documentului.

Exemplu de calcul

Pe de altă parte, în cazul majorărilor salariale cu mai puțin de 20% față de nivelul din decembrie 2017, diferența dintre CASS datorată și CASS reținută ar crește progresiv, iar diferența de CASS alocată de la bugetul de stat nu mai este suficientă pentru asigurarea venitului net din decembrie 2017. "Într-o astfel de ipoteză, în care angajatorul nu efectuează transferul contribuțiilor sociale la angajați, concomitent cu asigurarea unei creșteri a salariului brut in 2018 cu cel puțin 20% care să asigure menținerea salariului net la nivelul anului 2017, sumele alocate de la bugetul de stat ar trebui să acopere și partea de contribuții pe care angajatorul nu a transferat-o, fapt ce conduce la un efort financiar din partea statului mai mare, fără ca acesta să fie însoțit de un comportament corect din partea angajatorilor", subliniază documentul.

Acesta prezintă și un exemplu de calcul pornind de la un venit brut de 10.000 de lei realizat în decembrie 2017 care, în urma majorării cu 20%, devine 12.000 lei în 2018. În acest caz, contribuțiile sociale datorate se cifrează la 4.200 de lei (3.000 lei contribuția de pensii - 25% și 1.200 de lei contribuția de sănătate de 10%). Contribuția de sănătate reținută va fi de 650 de lei sumă obținută prin scăderea, din venitul brut aferent anului 2018 (12.000 lei) a contribuției de pensii (3.000 lei) și a venitului net la nivelul lunii decembrie a anului trecut (8.350 lei). Pentru a se ajunge la nivelul de contribuție de sănătate datorată, de 1.200 lei, statul va suporta practic suma de 550 lei.