Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. La Subiectul III la Istorie BAC 2018, elevii au avut de redactat un eseu de două pagini despre totalitarism.

Totalitarismul - Ce puteau să scrie elevii:

Confruntarea dintre democrație și totalitarism a fost o caracteristică a Europei secolului al XX-lea începând cu perioada interbelică. Totalitarismul este o ideologie sau un regim politic în care statul controlează societatea în totalitate, controlează viața politică, economică, culturală și chiar pe cea privată a indivizilor, folosind în acest scop toate mijloacele de manipulare și represiune posibile. Puterea este controlată, în statul totalitar, de o persoană sau un grup de persoane, prin intermediul partidului unic. Ideologiile sau regimurile totalitare se clasifică în: ideologii sau regimuri de extrema dreaptă – fascismul și nazismul – și de extrema stângă – comunismul.

La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial continentul european a fost divizat în Occidentul democratic și Răsăritul comunist și a pierdut întâietatea în lumea dominată de cele două superputeri: S.U.A. și U.R.S.S. Peste Europa se așternuse „cortina de fier”, după cum afirmase premierul britanic Winston Churchill.

Comunismul este o ideologie totalitară de extrema stângă care a apărut pentru prima dată în Rusia, devenită primul stat comunist după revoluția bolșevică din 1917. Printre caracteristicile comunismului putem menționa: eliminarea pluripartidismului, deci existența unui partid unic, guvernarea prin teroare și violență, cu folosirea unor instituții represive ca poliția secretă, limitarea drepturilor și libertăților cetățenești, lupta de clasă, comunismul fiind anticapitalist, antiimperialist, susținea dictatura proletariatului. Puterea era concentrată în mâinile unui dictator, fiind introdus și cultul personalității acestuia.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. România a participat la Al Doilea Război Mondial de partea Germaniei în perioada 1941-1944 și deși la 23 August 1944 întorsese armele împotriva lui Hitler, a fost considerată un stat înfrânt în război. Prin urmare, prin Convenția de armistițiu semnată cu Aliații la 13 septembrie 1944 se prevedeau, printre altele, plata despăgubirilor față de U.R.S.S., trecerea armatelor sovietice pe teritoriul țării noastre și constituirea Comisiei aliate de control. România intra sub controlul sovieticilor deoarece prin Acordul de procentaj de la Moscova, din octombrie 1944, Stalin și Churchill s-au înțeles ca România să cadă în proporție de 90% sub controlul U.R.S.S.-ului, aceasta fiind una din cauzele principale ale instaurării totalitarismului în România. Preluarea puterii de către comuniști a fost favorizată de prezența armatei sovietice în țară.

La 6 martie 1945 a fost format un nou guvern condus de Petru Groza, impus de sovietici, iar în noiembrie 1946 au fost falsificate alegerile parlamentare în folosul comuniștilor. Treptat aceștia au eliminat orice simbol al democrației în stat, folosind violența, teroarea, manipularea și propaganda pentru a-și atinge scopurile. În consecință au fost desființate partidele politice istorice, a avut loc epurarea instituțiilor statului pentru a elimina orice posibil adversar politic. Mass-media a fost cenzurată, controlată de stat. Sub pretextul anihilării grupărilor fasciste și a asigurării ordinii publice, comuniștii au eliminat sau condamnat la ani grei de închisoare, de multe ori fără judecată, pe oricine era considerat un potențial adversar. Ultimul obstacol îndepărtat a fost monarhia, la 30 decembrie 1947 regele Mihai fiind obligat să părăsească tronul și țara. Astfel, a fost proclamată Republica Populară Română și a fost organizată după modelul U.R.S.S.-ului, prin adoptarea Constituției din 1948.

Regimul totalitar comunist din România a cunoscut două etape: stalinismul în perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, între anii 1948-1965 și național-comunismul în perioada lui Nicolae Ceaușescu, între anii 1965-1989.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. O practică politică în perioada stalinismului din România a fost eliminarea opoziției politice, a grupărilor de rezistență anticomunistă, prin folosirea instituțiilor represive. Sub pretextul pedepsirii fasciștilor, a colaboratorilor cu vechiul regim, a protejării populației de „dușmanii poporului”, de „dușmanul de clasă”, comuniștii au urmărit, persecutat, ucis sau arestat mii de persoane. Principalul mijloc de represiune folosit a fost Securitatea, o poliție secretă înființată în 1948, considerată „inima partidului, care bate, bate, bate …”. Alături de aceasta mai erau Miliția și Procuratura. Scopul era lichidarea fostei clase politice, a elitei politice și culturale, care a fost închisă la Sighet, dar și eliminarea celor care se opuneau naționalizării și cooperativizării forțate. A fost dezvoltat, după modelul sovietic, un sistem de închisori, majoritatea politice, printre care cele mai groaznice erau Sighet, Aiud, Gherla sau Pitești. Pentru unii s-a stabilit domiciliul forțat, s-a folosit deportarea, iar în 1950 au fost înființate și coloniile de muncă, urmată în 1955 de adoptarea pedeapsei cu moartea pentru „crime împotriva securității statului”. În timpul regimului lui Dej au fost eliminați chiar și adversarii politici din cadrul partidului, precum Lucrețiu Pătrășcanu, arestat în 1948 și executat în 1954.

În planul relațiilor internaționale, în perioada stalinistă România a fost subordonată față de politica Moscovei, cu care a semnat un Tratat de prietenie și asistență mutuală în anul 1948, care permitea U.R.S.S.-ului să se implice în chestiunile de securitate ale României. România a fost obligată să participe la „Războiul Rece” deoarece făcea parte din sfera de influență sovietică. În perioada „Războiului Rece” România a făcut parte din Pactul de la Varșovia, alături de ceilalți sateliți sovietici, alianță politico-militară creată în 1955 ca replică la crearea N.A.T.O. în Occident. Prin urmare Dej a sprijinit intervenția sovietică împotriva revoluției ungare din 1956. În perioada național-comunismului România s-a distanțat de politica Moscovei, astfel, un alt fapt istoric desfășurat de România în timpul „Războiului Rece” a fost refuzul lui Ceaușescu de a participa la înfrângerea revoltei din Cehoslovacia în timpul „Primăverii de la Praga” din 1968. Acest eveniment a marcat redeschiderea României către Occident, țara noastră refuzând să participe la manevrele militare ale Pactului de la Varșovia, doctrina adoptată fiind cea a războiului întregului popor. România a activat în cadrul ONU, începând cu 1955, iar în 1975 a activat în cadrul Conferinței de la Helsinki privind securitatea și cooperarea în Europa.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. Tot în cadrul „Războiului Rece”, în timpul Războiului din Vietnam, dintre anii 1959 – 1975, România s-a manifestat în favoarea Vietnamului de Nord, comunist, condamnând agresiunea Occidentului, ceea ce a apropiat-o de China.

La polul opus al statului totalitar se află statul de drept, democratic, îți arată realitatea.net. Democrația a rămas o caracteristică a Europei postbelice în Occident, iar odată cu prăbușirea comunismului în 1989 ea s-a restaurat și în partea de est a continentului.

Din punctul meu de vedere practicile politice democratice din Europa, a doua jumătate a secolului al XX-lea, au fost influențate de reconstrucția democrației după război, într-o Europă divizată în doi poli fundamental opuși. Democrația a fost reconstruită pe baza pluralismului și a liberalismului, pe baza principiului separării puterilor în stat, a existenței votului universal și a organizării de alegeri libere. Ca și doctrine politice se dezvoltă creștin-democrația și social-democrația (Franța, Germania). Practicile politice democratice au fost influențate și de politica de „containment”, de „stăvilire” a răspândirii comunismului, lansată de americani în 1947 și care s-a făcut simțită și în Europa. Un exemplu este Republica Federală Germană, formată după separarea Germaniei, cu un regim democratic liberal de tip federal sau Marea Britanie, o monarhie parlamentară. După 1989 și România a revenit la democrație, respectiv la pluralismul politic și la organizarea de alegeri libere, prin urmare pe scena politică apărând mai multe partide politice, de diverse orientări, care au candidat la alegeri. O expresie a democrației postbelice a fost și integrarea europeană, începută din dorința de a asigura pacea și securitatea în Europa, proces care a continuat și după căderea „cortinei de fier” prin cooptarea fostelor state comuniste.

Confruntarea dintre totalitarism și democrație s-a încheiat cu victoria celei din urmă, însă perioada comunistă a lăsat sechele în estul Europei, fiind necesar mult timp pentru a atinge gradul de democratizare din Occident.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. Momentul apariției conceptului de totalitarism

Încercarea noastră de a oferi o definire scurtă a totalitarismului s-a lovit de barierele ridicate chiar de realitatea istorică pe care o caracterizăm drept totalitară în secolul XX. Prin urmare, demersul nostru a avut în vedere observarea evoluției conceptului, originile și caracteristicile sale.

Înainte de toate se impune precizarea conform căreia regimurile politice acceptate ca totalitare se instalează după marea conflagrație din 1914-1918, ceea ce a determinat relaționarea acesteia cu fenomenul în cauză. Richard Coudenhove - Kallergi sublinia de altfel că “statul totalitar al secolului al XX-lea este un copil al războiului civil dintre burghezie și proletariat. El este deci, în esență, un stat războinic… Bolșevismul este născut din lupta împotriva capitalismului. Fascismul este născut din războiul contra marxismului”.

Până la Mussolini, folosirea noțiunii este rară și vagă. O întâlnim în timpul Revoluției franceze în expresia ”război total”, formulă ce exprima mobilizarea generală în forma cea mai radicală. O găsim asociată cu aceea de stat (totalität) la Hegel. Francois Chatelet și Evelyne Pisier afirmă că termenul de totalitar, desemnând în același timp fascismul și comunismul, a apărut pentru prima oară în “Times”, în noiembrie 1929, cu referire la statul totalitar ca stat unitar, cu partidul unic, fascist sau comunist, născut ca o reacție la parlamentarism.

Denumirea a fost pusă în circulație de Benito Mussolini prin articolul publicat în Enciclopedia Italiana, în 1932, prin care se proclama pe sine “totalitar” și a numit statul fascist italian “lo stato totalitario”. Această pretenție a conducătorului italian este departe de a fi și acceptată de istorici care ezită în a considera regimul fascist ca fiind unul totalitar. Încă din 1938, Richard Coudenhove- Kallergi făcea distincția între fascism - o metodă și bolșevism - o religie. Scopul acestei metode era de a crea o Italie puternică pe baza sistemului capitalist și în cadrul civilizației occidentale. Dar fascismul lui Mussolini nu era decât un împrumut la scară mică a metodelor moscovite, încât istoricul exclama la un moment dat: “într-o lume bolșevizată, un stat fascist apare ca un azil al libertății”.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. La proba la Istorie, elevii au primit trei subiecte.

1. La subiectul I, elevii au avut două texte la prima vedere și de rezolvat 7 cerințe.

2. La subiectul II, s-a dat tot un text la prima vedere. Pornind de la acel text, elevii au avut de rezolvat 6 cerințe.

3. La Subiectul III, elevii au avut de redactat un eseu de două pagini.

La acest subiecte, se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si încadrarea eseului în limita de spațiu precizată, scrie realitatea.net.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. Barem ISTORIE BAC 2018:

· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.

· Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

Probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2018, sesiunea iunie-iulie 2018, au început luni, 25 iunie, cu testul de Limba și literatura română - proba E)a). Marți, 26 iunie, s-a desfășurat proba la Limba și literatura maternă - E)b): maghiară, germană, sârbă, slovacă, croată, turcă, ucraineană și italiană. Miercuri, 27 iunie, are loc proba obligatorie a profilului - E)c). Ultima probă scrisă din această sesiune, proba la alegere a profilului și specializării - E)d), este programată joi, 28 iunie.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. Pentru susținerea probelor scrise la BAC 2018, în cele 440 de centre de examen, s-au înscris 136.871 de elevi din toate promoțiile (118.856 de candidați din promoția 2018, respectiv 18.015 candidați din promoțiile anterioare).

Afișarea primelor rezultate la BAC 2018, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro, este prevăzută pentru data de 4 iulie (până la ora 12:00). În aceeași zi, vor putea fi depuse contestațiile, în intervalul 12:00-16:00. Rezultatele finale vor fi făcute publice pe bacalaureat.edu.ro pe data de 9 iulie.

Accesul candidaților în centrele de examen la probele scrise ale Bacalaureatului se face în intervalul 7:30 - 8:30, transmite realitatea.net, pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie.

Timpul destinat redactării unei lucrări scrise la BAC 2018 este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Pentru rezolvarea subiectelor candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică și Geografie, candidații pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită de asistenți. Toate sălile de examen trebuie să aibă în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio.

Nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor și nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul sau comunicare.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. În același timp, elevilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Elevii de clasa a 12-a surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Prin urmare, nu vor mai putea participa la probele următoare și vor fi lipsiți de posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.În plus, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. Pentru a fi declarat promovat la BAC 2018, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cumulativ:

- susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

- susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 la fiecare dintre acestea;

- obținerea mediei 6 cel puțin, la probele scrise.

Absolvenții care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de Bacalaureat au obținut media 10 primesc diplomă de merit.

Potrivit prevederilor metodologice, aplicate începând de anul trecut, în urma evaluării lucrărilor contestate „nota inițială se poate modifica, după caz, prin creștere sau descreștere, prin nota acordată la contestații.” Așadar, nota comisiei de contestații este finală, întrucât nu se mai aplică regula celor 0,5 puncte diferență între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații.

Examenul de bacalaureat este modalitatea de evaluare a competențelor, a nivelului de cultură generală și de specializare, atins de absolvenții de liceu.

Pentru candidații care obțin media generală 5,99, media generală se rotunjește la 6,00.

Candidații au dreptul să susțină examenul de bacalaureat, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiționate de achitarea unor taxe.

Totalitarismul subiecte istorie BAC 2018. Candidații care au participat, dar nu au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile de bacalaureat organizate începând cu anul 2003, pot solicita recunoașterea unora dintre probele promovate în anii menționați, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

BAC 2018. Subiecte Matematică + Istorie. Cum vor arata subiectele