Theodor Stolojan: „Dacă voiai să ții industria la un anumit nivel, trebuia să faci importuri. Iar importurile de bunuri de consum se făceau cu dolari. (…) România avea o inflație ascunsă. Omul avea bani, dar nu avea ce să cumpere de pe piață. Se stătea ani de zile ca să îți cumperi o Dacie. (…) În România trebuia făcută o echilibrare între cantitatea de bani și cea de produse de pe piață. Toată rezerva valutară națională a fost utilizată în 1990. (…) Economia era în cădere. Importurile au explodat. (…) Asta era situația la sfârșitul lui 1990. În 1991, dacă voiai să faci importuri, trebuia să apelezi la organismele financiare internaționale. (…) Au intervenit mineriadele, situația era dificil de explicat în străinătate. (…) Ne-am trezit în septembrie-octombrie 1991 într-un blocaj total. (…) Ne aflam în situația în care începuseră să cadă întreprinderile din cauza lipsei de păcură. (…) După mineriada din Septembrie 1991, ne trezeam cu o populație care urma să fie ținută în frig peste iarnă. Lucrările agricole de toamnă erau la pământ. (…) În 1992, România a ajuns pentru prima data să importe grâu după foarte mult timp. (…) Când am venit ca prim-ministru, nu mai aveam niciun acord nici cu FMI, nici cu Banca Mondială. Reprezentanții acestor instituții plecaseră. (…) Toată economia noastră era de stat atunci. Începuseră să se formeze doar întreprinderi mici private.”
Theodor Stolojan: „În 1992, România a ajuns pentru prima data să importe grâu după foarte mult timp”
