”Am adoptat măsuri de sprijin financiar pentru redresarea companiei TAROM. (...) TAROM a intrat în această criză sanitară într-o situaţie proastă, mai rău de atât nu se putea. Ştiţi foarte bine că întreg sectorul aerian este grav afectat, au scăzut încasările cu peste 90-95%, dar preocuparea noastră a fost să sprijinim, aşa cum au făcut şi alte state, evident să sprijinim operatorul naţional TAROM cu acel ajutor de salvare care a fost accesat, cu acel ajutor de restructurare, cu acel ajutor pentru compensarea pierderilor Covid. Sigur că noi am solicitat o sumă, am notificat Comisia Europeană şi am primit aprobare pentru sumele pe care le cunoaşteţi. În continuare preocuparea noastră este să ducem la bun sfârşit planul de restructurare a companiei pe toate palierele, inclusiv cel legat de resurse umane. Am început acest demers”, a declarat Bode, într-o conferință de presă.
Ministrul a anunțat că 100 de angajați au plecat voluntar din companie, primind între șase şi opt salarii medii, și că a fost extinsă perioada în care ceilalți pot opta pentru această variantă.
”Sunt deja peste 100 de angajaţi ai companiei TAROM care au accesat varianta de plecări voluntare. Am extins perioada în care pot să opteze pentru acest demers. Vom finaliza această etapă de restructurare de personal în paralel cu reorganizarea activităţii agenţiilor externe şi interne, în paralel cu renegocierea tuturor contractelor pe care noi le avem acolo pe combustibil şi, foarte important, cel mai important cred eu, faptul că avem o flotă diversificată şi nu avem o flotă uniformă ne duce la costuri mult mai mari decât într-o companie care are o flotă uniformă. Acesta este obiectivul nostru: compania TAROM va merge înainte, compania TAROM este sprijinită de Guvern, aşa cum este sprijinită şi compania românească Blue Air”, a adăugat Bode.
La finalul anului viitor, TAROM va avea 23 de aeronave - nouă ATR-uri noi, patru Airbus-uri şi zece Boeing-uri.
”Noi, cu ATR-urile vechi - am avut acea înţelegere cu compania să le returnăm şi să încasăm o sumă importantă de bani, care să ne ajute să mergem înainte. Noi vom avea în final, în 2021, un număr de 23 de aeronave - nouă ATR-uri noi, patru Airbus şi zece Boeing. Aceasta va fi flota TAROM. 32 de milioane de dolari ar trebui să încasăm pe cele nouă ATR-uri vechi. Sigur că vorbeam de uniformizarea flotei. Când ai trei categorii de avioane, toate costurile care decurg de aici cresc, din păcate. Dar nu doar reînnoirea flotei trebuie să fie preocuparea. Şi este cuprinsă în planul de restructurare - optimizarea comercială - şi aici ştiţi foarte bine că am renunţat deja la rutele neprofitabile. Erau şapte, din câte îmi amintesc, pe extern. Ne-am gândit să creştem veniturile auxiliare prin acele vânzări la bord şi, cum am spus, reducerea numărului de agenţii externe şi interne. Cele externe le-am redus de la 14 la două. De asemenea, tot în planul de restructurare, compania TAROM are obligaţia să vină cu un plan de eficienţă organizaţională. Cum spuneam, reducerea numărului de personal - în proiectul aprobat de Consiliul de Administraţie erau vizate aproximativ 600 de persoane care vor primi salarii compensatorii între 6 şi 8 salarii medii. Sigur, înainte vom vedea ce se întâmplă cu plecările voluntare şi câţi vor opta pentru plecările voluntare. Din păcate, la TAROM avem un şef la nouă angajaţi. Sunt 192 de şefi”, a mai spus ministrul.
Bode a transmis că, dacă va fi respectat planul de restructurare, compania ar trebui să intre pe profit în patru sau cinci ani.
”Noi ne-am propus ca, respectând acest plan cu toate etapele - reînnoirea flotei, optimizare comercială, eficienţă organizaţională, optimizarea costurilor legate de combustibil - undeva în 4-5 ani de zile compania TAROM trebuie să devină profitabilă, dar asta ţinând cont şi de ce se întâmplă în întreaga lume cu sectorul aerian. Nu este vina TAROM că, spre exemplu, ieri s-a luat decizia în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă să venim cu noi restricţii pentru anumite ţări. Zborurile nu sunt suspendate, dar cei care intenţionează să călătorească în România ştiu că dacă vin din Italia, spre exemplu, trebuie să stea 14 zile în carantină şi atunci noi am încercat să ne adaptăm şi pe intern şi pe extern, astfel încât să producem câtuşi de puţin ca să putem să trecem prin această perioadă”, a adăugat ministrul, citat de Agerpres.
