Un procuror de la DNA le-a solicitat, luni, judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție rejudecarea dosarului în care președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat în primă instanță pentru mărturie mincinoasă.
Pe 22 mai 2018, un complet de la Instanța supremă format din trei judecători a dispus achitarea lui Tăriceanu, printre motivele invocate fiind și faptul că DNA avea suspiciuni că șeful Senatului ar fi săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală, însă l-a audiat pe acesta în calitate de martor. În opinia primei instanțe, Tăriceanu s-ar fi autoincriminat dacă ar fi recunoscut în declarația de martor că ar avea vreo legătură cu retrocedarea Fermei Băneasa.
Luni, la judecarea apelului, procurorul de ședință a solicitat casarea sentinței prin care Tăriceanu a fost achitat și trimiterea dosarului spre rejudecare, scrie agerpres.ro.
"Inculpatul Călin Popescu-Tăriceanu a fost audiat în faza de urmărire penală, în legătură cu retrocedările, și nu cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală. Vă rugăm să aveți în vedere că în dosar sunt întrunite elementele săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă. Este relevant faptul că Tăriceanu avea cunoștință de acele retrocedări și se înțelesese cu consultanții săi politici ca actele să fie întocmite de fosta sa soție, Ioana Valmar. Călin Popescu-Tăriceanu nu a relatat tot adevărul. Acesta a mințit și în legătură cu angajarea lui Marcovici la Guvern. Judecătorii de la instanța de fond nu s-au pronunțat cu privire la actul de sesizare. (...) La momentul în care a fost audiat ca martor, Călin Popescu-Tăriceanu nu era suspectat și nu erau probe că era implicat în acel grup infracțional legat de retrocedarea Fermei Băneasa. Activitatea de urmărire penală s-a desfășurat legal, cu respectarea dreptului la apărare și un proces echitabil. În noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus luarea unor măsuri de supraveghere față de Tăriceanu, dar asta nu înseamnă că el era suspectat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Nu există nicio probă că, la acel moment, Tăriceanu era suspectat de săvârșirea vreunei infracțiuni. Nici în decembrie 2015, când a fost audiată fosta soție, Tăriceanu nu era suspectat de evaziune fiscală. În declarația dată de Ioana Valmar, aceasta a susținut că avea cunoștință de existența actelor privind retrocedarea Fermei Băneasa. Din declarația dată la urmărirea penală ca martor, dar și din declarația dată în instanță, nu a rezultat că Tăriceanu a simțit că era suspectat și s-ar fi autoincriminat", a spus procurorul.
Procesul continuă cu pledoaria avocatului care îl apără pe Tăriceanu.
Tot acum, judecătorii au anunțat că vor amâna pronunțarea în acest dosar.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016 pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, el fiind achitat pe 22 mai 2018 de un complet de la Instanța supremă format din trei judecători.
Decizia a fost atacată cu apel de procurorii anticorupție, procesul fiind pe rolul completului de cinci judecători.
