Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că modificările aduse legilor Justiției vizează patru aspecte importante, dar că, în condițiile presiunii mediatice, schimbările efectuate reprezintă "un minim necesar".
"Vă pot spune că nu sunt mulțumit. Am spus și la Senat acest lucru. Eu mi-aș fi dorit o reformă mai amplă a legilor Justiției, mai cuprinzătoare și mai curajoasă. Parlamentul a putut să facă ceea ce vedeți în condițiile unei presiuni mediatice, unei presiuni publice care denotă puțină cunoaștere a conținutului și ceea ce s-a reușit să se facă este - aș spune - măcar un minim necesar", a precizat el, în cadrul unei declarații acordate presei, la Palatul Parlamentului.
Tăriceanu a mai precizat că problemele rezolvate au fost discutate în campania electorală, dar s-au dovedit a fi de interes și în rândul magistraților, cu ocazia lucrărilor Comisiei speciale pentru legile Justiției.
"Cele patru chestiuni importante pe care le-am analizat, dezbătut și votat sunt: răspunderea magistraților - și cred că aici toată lumea este de acord că trebuie să existe, ca pentru toate celelalte categorii socio-profesionale, o anumită răspundere bine definită, iar în cazul magistraților este vorba de reaua credință și grava neglijență, nu alte erori judiciare - există totodată problema reglementată a locului unde se găsește Inspecția Judiciară și cum funcționează, pentru ca ea să își poată îndeplini rolul pentru care a fost gândită. Al treilea element pe care l-am abordat a fost crearea acelei secții în cadrul procuraturii care să ancheteze din punct de vedere al legii încălcările potențiale făcute de magistrați. Nu, în ultimul rând, modul în care scoatem de sub incidența factorului politic numirea procurorilor la Parchet", a detaliat el.
Întrebat ce fel de modificări și-ar fi dorit, Tăriceanu a replicat că i-ar fi "foarte greu" să facă pe moment o listă exhaustivă. El a mai precizat că și-ar fi dorit ca legile să pună mai mult accent pe apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, pe protejarea cetățenilor și diminuarea funcției represive a statului.
"Uitați-vă puțin ce se întâmplă la noi în România. Deciziile CCR sunt desconsiderate de procurori, fără se li se întâmple nimic. Ei se bucură de un soi de sentiment de impunitate. Nu poate să funcționeze justiția în aceste condiții, în care procurorul este atotputernic și nu are niciun fel de responsabilitate, nici în fața Parlamentului, nici a justiției. (...) E vorba de a se prezenta la comisiile parlamentare, cum are obligația orice cetățean. Credeți că în SUA vreun procuror îndrăznește să refuze invitarea în fața unei comisii parlamentare? Vă spun eu că nu îndrăznește așa ceva. E de neconceput. Se prezintă inclusiv președintele", a spus Tăriceanu.
El a mai precizat că intenția a fost de a da mai multă responsabilitate celor care lucrează în zona justiției, deoarece deciziile lor vizează viața și destinele oamenilor.
"Nu te poți juca - cum s-a întâmplat, din păcate, în trecut - cu viața multor oameni care, din păcate, au trebuit să suporte anumite rigori și, în final, până la urmă pentru ei justiția e prevalat și instanțele le-au dat dreptate. Dar să știți că recompensele materiale nu sunt suficiente pentru a îndrepta suferințele prin care au trecut", a declarat Tăriceanu.
Sursa: agerpres.ro
