A devenit aproape o normalitate să vorbim despre câte vieți a luat Covid-19, de la izbucnirea pandemiei și până în prezent. Mai puțin se vorbește, din păcate, despre câte vieți a slvat vaccinul împotriva noului coronavirus, lansat la finalul lui 2020, într-un efort aproape supraomenesc de a găsi o soluție rapidă, sigură și eficientă la criza sanitară, dublată de cea economică și chiar socială. Cercetătorii de la Universitatea Yale au realizat, însă, un studiu potrivit căruia, vaccinul anti-Covid a salvat 279.000 de vieți și a prevenit 1,25 de milioane de spitalizări, în Statele Unite.
"Vaccinurile au avut o rată de succes impresionantă în a reduce transmiterea virusului și a salva mii de vieți doar în Statele Unite", a declarat Alison Galvani, autoarea principală a studiului, profesoară de epidemiologie și directoare a Centrului pentru Modelare și Analiză a Bolilor Infecțioase de la Facultatea de Sănătate Publică a Universității Yale.
Specialistul atrage, în schimb atenția, asupra faptului că varianta Delta a virusului SARS-CoV-2 ar putea modifica datele problemei, și asta dacă numărul persoanelor vaccinate nu va crește.
"Până când o mai mare majoritate de americani se va vaccina, mulți alți oameni ar putea muri din cauza virusului. Pericolul nu a trecut. Nu este momentul acum să lăsăm garda jos", a avertizat expertul.
Cercetătorii au analizat impactul campaniilor de vaccinare anti-Covid prin simularea unei curbe a cazurilor, luând în calcul două scenarii: unul în lipsa oricărui program de vaccinare, iar un altul, cu un program de vaccinare redus. Au comparat apoi numărul de infecții, spitalizări și decese corespunzătoare situației pandemice din 12 decembrie anul trecut și din 28 iunie.
În plus față de decesele și spitalizările care s-ar fi produs în lipsa unui program de vaccinare, cercetătorii au descoperit că, dacă imunizarea s-ar fi făcut la jumătate din ritmul actual, ar fi existat aproape 121.000 de decese suplimentare și peste 450.000 de spitalizări adiționale.
Mai mult, în lipsa unui program național de vaccinare, ar fi putut exista până la 4.500 de decese zilnice în timpul unui al doilea "val din primăvara lui 2021", depășind vârful zilnic de 4.000 din perioada primului val din iarna lui 2021, au mai precizat autorii studiului, citați de Agerpres.
SUA rămâne, în continuare, statul cel mai afectat de pandemia de coronavirus, cu 34,807,813 de infectări și 623,435 decese de la debutul pandemiei și până în prezent, potrivit site-ului worldometers.info.
Pe locurile următoare se află India, Brazilia și Rusia.
Franța a venit puternic din urmă, urcând pe locul 5 în topul mondial, cu 5,820,849 de infectări și 111,407 de decese asociate infecție cu noul coronavirus. Acesta este și motivul pentru care președintele francez, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj tranșant către toți francezii, în discursul din 12 iulie, în care a detaliat măsurile luate pentru atenuarea efectelor celui de-al patrulea val al COVID-19.
Șeful statului francez a afirmat că strategia ce va fi abordată în perioada următoare este "Să trecem restricțiile asupra celor nevaccinați, mai degrabă decât asupra noastră", înainte de a anunța generalizarea permisului sanitar, un dispozitiv care face posibilă verificarea faptului că o persoană este vaccinată sau necontaminată.
Pe alt plan, la fel de imporant, vaccinarea devine OBLIGATORIE "pentru personalul medical și auxiliar din spitale, clinici, case de bătrâni și unități pentru persoane cu dizabilități, pentru toți profesioniștii sau voluntarii care lucrează în contact cu persoanele în vârstă sau fragile, inclusiv la domiciliu".
Aceste persoane vor avea termen până la 15 septembrie să se conformeze, iar după acea dată nu vor mai fi plătite.
