Partea din proiect referitoare la Rusia, destinată să sancționeze Moscova pentru ingerințele sale în campania prezidențială de anul trecut, a suscitat rezistențe din partea președintelui Donald Trump și a suscitat rezerve din partea Uniunii Europene pentru că ea deschide calea sancțiunilor împotriva unor întreprinderi europene care au proiecte în domeniul energetic în Rusia.
Propunerile de sancțiuni împotriva Iranului îi vizează în special pe Gardienii Revoluției, acuzați că susțin terorismul, iar Coreea de Nord este sancționată pentru testele de rachetă ale acesteia, potrivit Agerpres.
Parlamentarii americani, forțând mâna președintelui Donald Trump într-un moment în care acesta vrea să o întindă lui Vladimir Putin, vor în primul rând să aplice represalii Rusiei după o campanie de dezinformare și de piratare atribuită Moscovei în timpul alegerilor prezidențiale americane de anul trecut. Anexarea Crimeii și ingerințele în Ucraina sunt alte motive ale sancțiunilor propuse.
"Așa cum au conchis serviciile de informații americane, acest fost agent KGB a încercat să se amestece în alegerile noastre", a declarat parlamentarul republican Ed Royce. "Dacă nu facem nimic, Rusia își va continua agresiunea", a adăugat el.
Consensul a fost aproape total în Capitoliu, unde Moscova își poate număra susținătorii pe degetele unei mâini. Rezultatul a fost de 419 voturi favorabile, iar trei împotrivă. Luna trecută, Senatul votase un proiect similar cu 98 de voturi favorabile și două împotrivă.
Textul prevede astfel un mecanism inedit care displace Casei Albe: parlamentarii vor să-și asume dreptul de a se interpune dacă vreodată Donald Trump ar decide să suspende sancțiunile existente împotriva Rusiei.
Executivul a încercat zadarnic să-și apere poziția, liderii republicanilor din Congres au fost inflexibili, privind cu rezerve intenția miliardarului în ceea ce privește o eventuală deschidere față de adversarul rus.
Dacă textul trece de Senat, Donald Trump ar putea să i se opună prin veto. Dar Congresului i-ar fi suficient să voteze din nou, cu o majoritate de două treimi, pentru a-l depăși.
De la Paris până la Berlin, trecând prin Bruxelles, inițiativa Congresului american nu este bine primită, căci ea este unilaterală.
Până în prezent, regimul sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza Crimeii a fost coordonat de ambele maluri ale Atlanticului, astfel încât exprimau opinia unui bloc.
"Unitatea G7 cu privire la sancțiuni este de importanță primordială, căci ea impune respectarea aplicării acordurilor de la Minsk", a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.
Statele membre ale UE vor evoca de altfel un eventual răspuns în cursul unei reuniuni miercuri la Bruxelles.
Mai multe țări europene, în special Germania, sunt indignate pentru că legea ar da președintelui american posibilitatea de a sancționa întreprinderile care lucrează la conductele petroliere venind din Rusia, limitând, de exemplu, accesul lor la băncile americane sau excluzându-le de pe piața publică din SUA.
Această dispoziție ar putea în teorie să deschidă calea unor sancțiuni împotriva grupurilor europene partenere la proiectul de gazoduct Nord Stream 2, care urmează să accelereze sosirea gazelor rusești în Germania începând cu 2019.
Sunt vizate în special grupurile francez Engie, germane Uniper (ex-EON) și Wintershall (BASF), austriac OMV și anglo-olandez Shell.
Până în prezent, pragul stabilit de Washington și Bruxelles fusese ca sancțiunile să nu afecteze aprovizionarea cu gaze a Europei.
Într-o aparentă concesie, totuși, Camera Reprezentanților a modificat un articol astfel încât unica țintă a sancțiunilor să fie conductele de gaze a căror origine este în Rusia, eliminându-le pe cele care — precum oleoductele din zona Mării Caspice, venite din Kazahstan — nu fac decât să tranziteze Rusia.
Președintele american este rugat de asemenea să decidă sancțiuni "în coordonare cu aliații SUA".
La rândul său, Kremlinul a avertizat că o continuare a politicii sancțiunilor va afecta "interesele celor două țări".
