Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Cluj-Napoca a decis reducerea cu 222 a numărului de paturi pentru internarea de lungă durată și creșterea cu 165 a celor pentru spitalizarea de o zi, la solicitarea Ministerului Sănătății.
Potrivit unui comunicat al SCJU Cluj-Napoca transmis, vineri, reorganizarea structurii spitalului nu implică reducerea numărului personalului angajat, întrucât există un deficit de circa 500 de posturi vacante blocate.
"Consiliul de Administrație a decis reducerea a 222 de paturi de lungă durată, de la 1.764 la 1.542, respectiv creșterea numărului de paturi de spitalizare de zi, de la 40 la 205 paturi.
De asemenea, s-a aprobat suplimentarea cabinetelor din ambulatoriul integrat și al cabinetelor de specialitate, pentru a putea crește numărul de pacienți care se adresează acestor servicii. Măsurile au fost luat în urma solicitării Ministerului Sănătății și Direcției de Sănătate Publică privind reorganizarea și eficietizarea activității structurilor medicale. Reorganizarea structurii spitalului nu implică reducerea numărului personalului angajat, întrucât există un deficit de circa 500 de posturi vacante blocate", se arată în documentul citat.
Conducerea SCJU Cluj-Napoca a menționat că reorganizarea activității nu va afecta pacienții și nici calitatea serviciilor medicale oferite acestora și că pentru luarea unei decizii corecte s-a transmis fiecărui șef de secție situația indicatorilor de performanță realizați în ultimii trei ani.
Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, anunța în 6 februarie, într-o videoconferință, că le-a cerut managerilor spitalelor să trimită propriile planuri de reconfigurare a spitalelor, în care să urmărească: asigurarea serviciilor medicale la un standard de calitate; echilibrarea cheltuielilor de funcționare a spitalului între cele destinate medicamentelor, materialelor sanitare, salariilor, utilităților; utilizarea optimă a numărului de paturilor; internarea doar a cazurilor care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistență și creșterea numărului celor tratate în ambulatoriul de specialitate.
"Vreau să le transmit managerilor de spitale, nu tuturor, se știu cei care sunt vizați, că sunt supărat pe modul în care au înțeles să trateze acest subiect și să răspundă acestei solicitări. Nu era în interesul cuiva din minister, ci al lor, să elaboreze aceste planuri de eficientizare a activității spitalelor. Din păcate, n-au trimis toate spitalele, iar dintr-o primă analiză am constatat că managerii nu au înțeles nimic din ce aveau de făcut. Iar DSP-urile nu și-au îndeplinit misiunea de a spraveghea, îndruma, controla și aplica politica ministerului în acest domeniu atât de important", spunea atunci ministrul.
Cu același prilej, Nicolăescu sublinia că, în urma centralizării și analizei raportărilor trimise chiar de spitale, s-a conturat "realitatea unui sistem spitalicesc cu dezechilibre și care utilizează ineficient banii publici".
"În ce privește rata de utilizare a paturilor - peste 75% din secțiile la nivelul fiecărui județ sunt subutilizate în diferite grade, adică sunt sub 80% grad de utilizare. De exemplu, pentru specialitatea endocrinologie rata de ocupare a paturilor la nivel național este de 60%, în condițiile în care rata optimă de utilizare este de 80%. În cazul spitalelor municipale, rata de ocupare pentru această specialitate este de 45,6%, adică aproximativ 40% din paturi nu-și găsesc justificarea. La oftalmologie, rata națională de ocupare a paturilor este de 61%, pentru spitalele județene aceasta este de 58%, iar pentru cele orășenești de 33%", preciza ministrul Sănătății.
Potrivit lui Eugen Nicolăescu, în unele spitale sunt secții de chirurgie în care se efectuează 10 operații pe lună, iar altele sunt supraaglomerate cu cazuri care nu necesită internare.
