Studiul arată că resentimentele sociale și tensiunile culturale au împins populațiile către grupuri tot mai închise. Șapte din zece participanți la sondaj declară că evită sau refuză să aibă încredere în persoane cu valori, opinii sociale, origini sau surse de informare diferite. Fenomenul este accentuat în economiile dezvoltate, unde Japonia atinge 90%, Germania 81%, Marea Britanie 76%, Canada 73%, iar SUA se aliniază mediei globale cu 70%. Tendința se regăsește în toate categoriile de vârstă, venit și gen, atât în țările bogate, cât și în cele emergente.
Factorii care împing societatea spre izolare
Creșterea izolării sociale este alimentată de patru direcții majore. Prima este anxietatea economică, aflată la cote record: două treimi dintre angajați se tem că noile politici comerciale și tarife vor afecta negativ companiile în care lucrează.
În același timp, 54% dintre respondenții cu venituri reduse și 44% dintre cei cu venituri medii cred că vor rămâne în urmă în contextul adoptării inteligenței artificiale generative. A doua direcție este prăbușirea optimismului: doar 32% dintre cei chestionați consideră că generația următoare va avea o viață mai bună. Franța înregistrează doar 6%, Germania 8% (cu o scădere de șase puncte), Canada 16%, iar SUA 21% (în scădere cu nouă puncte).
A treia cauză este diminuarea încrederii în instituții: persoanele cu venituri mici percep instituțiile ca fiind cu 18 puncte mai puțin competente și cu 15 puncte mai puțin etice decât respondenții cu venituri mari. La nivel global, mediul de afaceri rămâne singura instituție considerată simultan etică și eficientă. Ultimul factor este criza informațională: 65% dintre participanți se tem că actori străini introduc deliberat informații false în presa națională, iar doar 39% urmăresc săptămânal surse media cu orientări ideologice diferite.
„Izolarea a devenit noua criză a încrederii”
„Izolarea a devenit noua criză a încrederii”, a declarat Richard Edelman, CEO Edelman. „În ultimii cinci ani, am asistat la o trecere de la frică la polarizare, apoi la resentimente și, acum, la izolare. Oamenii se retrag din dialog și compromis, preferând siguranța mediilor familiare în detrimentul riscului asociat schimbării.
Ne orientăm spre naționalism, în detrimentul conectării globale și spre câștig individual, în locul progresului comun. Mentalitatea a trecut de la «noi» la «eu». Ca rezultat, încrederea se concentrează tot mai mult în rândul celor apropiați, inclusiv CEO-ul meu (66%), concetățenii mei (64%) și vecinii mei (64%), în timp ce aproape 7 din 10 se tem că liderii instituționali induc în mod deliberat publicul în eroare.”
Efectele izolării asupra companiilor
Creșterea tendințelor naționaliste pune presiune pe companiile internaționale, care se confruntă cu o preferință tot mai puternică pentru brandurile locale. Încrederea în firmele din „țara mea” depășește semnificativ nivelul acordat companiilor străine, cu diferențe de 31 de puncte în Canada, 29 în Japonia și 29 în Germania. Mai mult de o treime dintre respondenți ar prefera reducerea prezenței companiilor străine pe piața internă, chiar dacă acest lucru ar duce la prețuri mai mari și la o ofertă mai limitată. În plus, 42% dintre participanți nu ar investi în companii care nu le împărtășesc valorile, iar același procent dintre angajați ar prefera să se mute în alt departament decât să lucreze sub conducerea unui manager cu principii diferite.
Rolul „Angajatorului meu” în reconstruirea încrederii
În contextul fragmentării sociale, „Angajatorul meu” este perceput ca fiind instituția cel mai bine poziționată pentru a reconecta grupurile aflate în dezacord. Este singura entitate pentru care există un acord majoritar privind capacitatea de a facilita dialogul și de a reface punțile de încredere.
Cu un nivel de încredere de 78% în rândul angajaților și 64% în rândul populației generale, angajatorul este văzut ca un mediator eficient atât de persoanele cu tendințe de izolare (74%), cât și de cele deschise către diversitate (84%). Așteptările sunt îndreptate către CEO, care ar trebui să conducă acest proces (73%), prin acțiuni precum consultarea persoanelor cu valori și origini diferite (75%) și dialoguri constructive cu angajații critici (74%). Superiorii direcți, colegii, dar și figuri locale precum medicii sau liderii religioși pot contribui la același obiectiv.
Perspective din mediul de comunicare
”Barometrul de Încredere Edelman trage și anul acesta un semnal de alarmă. La nivel global, am trecut de la nemulțumire și resentimente la a ne izola, a trăi și munci fiecare în bula lui, cu tot mai puțină empatie și înțelegere față de cei care sunt diferiți și tot mai puțină încredere în oameni, instituții și organizații. Această încredere trebuie reconstruită, chiar dacă pare că suntem în ceasul al doisprezecelea. Și tot Barometrul Edelman ne oferă o soluție.
Studiul arată că mediul de business, ”angajatorul meu” este văzut ca un facilitator care poate reconecta grupuri diferite și poate, astfel, restabili încrederea. În premieră, mediul de afaceri este perceput ca fiind mai etic decât ONG-urile. Iar acest lucru îndeamnă la acțiune și responsabilitate din partea liderilor de business, care trebuie să-și asume rolul de mediator în societate”, a declarat Corina Vințan, CEO Links Associates - companie de comunicare afiliată Edelman.
Rezultate suplimentare ale Barometrului Edelman 2026
• Diferența de încredere dintre persoanele cu venituri mari și cele cu venituri mici a crescut de la șase puncte în 2012 la 15 puncte în 2026, cu cele mai mari decalaje în SUA (29), Indonezia (26), Nigeria (26), Franța (22) și Arabia Saudită (21).
• În ultimii cinci ani, inflația (54%), dezinformarea (50%), pandemia COVID-19 (43%), războaiele comerciale (37%) și extinderea platformelor de inteligență artificială generativă (37%) au influențat cel mai mult nivelul de încredere.
• Încrederea se mută dinspre instituții către cercul apropiat: liderii guvernelor naționale pierd 16 puncte, marile organizații media 11, iar liderii de afaceri străini 6, în timp ce vecinii, familia, prietenii și colegii câștigă câte 11 puncte, iar „CEO-ul meu” +9.
• Economiile dezvoltate rămân la baza clasamentului încrederii: Japonia (38), Franța (42), Germania (44), Marea Britanie (44), Spania (45), Coreea de Sud (46) și SUA (47).
Țările emergente domină topul: China (80), Emiratele Arabe Unite (80), India (74), Indonezia (73), Arabia Saudită (73) și Nigeria (72).
• Mediul de afaceri depășește pentru prima dată ONG-urile la capitolul etică: scorul său urcă la 20, în timp ce ONG-urile coboară la 17.
Cum a fost realizat Barometrul de Încredere Edelman 2026
Barometrul de Încredere Edelman 2026 marchează cea de-a 26-a ediție a sondajului anual. Cercetarea, realizată de Edelman Trust Institute, s-a bazat pe interviuri online de 30 de minute, desfășurate între 23 octombrie și 18 noiembrie 2025. Peste 34.000 de persoane din 28 de țări au participat la studiu. Raportul, publicat în fiecare ianuarie, analizează nivelurile de încredere în mediul de afaceri, mass-media, guverne și organizațiile neguvernamentale, influențând discuțiile publice și prioritățile globale pentru anul în curs.
