Aceste comentarii au fost făcute în marja unei reuniuni la Roma cu miniştrii de externe din principalele economii europene, care şi-au „reafirmat” într-un comunicat de presă comun „angajamentul pentru o Europă mai puternică şi mai suverană, capabilă să îşi apere cetăţenii şi interesele”, relatează AFP.
În formatul numit „Weimar”, din care fac parte Franţa, Germania şi Italia, Mark Rutte şi aliaţii săi europeni au discutat despre cheltuielile lor în domeniul apărării înaintea summitului G7 din Canada, din 15-17 iunie, unde Donald Trump va fi îndemnat să fie mai agresiv faţă de Rusia. Această reuniune va fi urmată de summitul NATO la Haga, la 24 şi 25 iunie, unde accentul va fi pus pe obiectivul stabilit de Donald Trump, care cere Europei şi Canadei să se angajeze să cheltuiască cel puţin 5% din PIB pentru apărare, în caz contrar riscând să-şi piardă securitatea.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a ne consolida securitatea şi apărarea colectivă şi pentru a consolida contribuţia Europei la NATO”, au declarat miniştrii de externe din Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Regatul Unit, alături de Mark Rutte şi de şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, la finalul reuniunii de la Roma. „Ţările europene trebuie să joace un rol mai important în asigurarea propriei noastre securităţi (...) Am pledat pentru o consolidare ambiţioasă a capacităţilor europene de apărare”, au spus ei.
Şeful NATO doreşte ca ţările membre să se angajeze să cheltuiască 3,5% din PIB-ul lor pentru armată în sens strict şi 1,5% pentru toate cheltuielile legate de securitate în sens larg (protecţia frontierelor, securitatea cibernetică etc.). „Sunt destul de încrezător (...) că vom ajunge la o poziţie comună” cu „cei 32 (de membri)” la summitul de la Haga din 24 şi 25 iunie, a declarat Mark Rutte. „Discutăm în prezent despre decizia finală pe care o vom lua”, a precizat Rutte.
Secretarul general al NATO a calificat, de asemenea, discuţiile dintre Rusia şi SUA drept „cu adevărat cruciale”, afirmând că Donald Trump „a ieşit din impas prin începerea discuţiilor directe cu preşedintele Putin”, într-un moment în care perspectiva de a ajunge la un acord rapid privind soluţionarea conflictului, aşa cum spera Donald Trump, părea să se fi estompat.
ITALIA AFIRMĂ CĂ ARE NEVOIE DE CEL PUŢIN 10 ANI PENTRU A CREŞTE CHELTUIELILE DE APĂRARE
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că ţara sa are nevoie de cel puţin 10 ani pentru a creşte cheltuielile pentru apărare şi a se conforma noilor obiective care urmează să fie convenite de NATO, adăugând că un acord în acest sens ar putea fi încheiat în curând, relatează Reuters.
Italia este una dintre ţările cu cele mai mici cheltuieli pentru apărare din cadrul alianţei militare occidentale, cheltuind doar 1,49% din produsul intern brut anul trecut, faţă de obiectivul actual de 2%, potrivit datelor NATO.
Roma a declarat că va respecta obiectivul de 2% în 2025, dar în principal printr-o serie de modificări contabile care adaugă la calculele bugetului apărării elemente care nu erau incluse anterior.
„Cred că putem face o treabă bună cu NATO şi că putem ajunge la summitul de la Haga cu un acord pregătit în prealabil, astfel încât NATO să-şi poată demonstra unitatea”, a declarat Tajani, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Ministrul apărării, Guido Crosetto, a declarat în parlament că „nu este posibil” ca Italia să îndeplinească condiţia SUA ca aliaţii NATO să-şi majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB şi a afirmat că nici un obiectiv intermediar de 3,5% „nu este uşor de atins”.
Italia are o marjă de manevră limitată în ceea ce priveşte cheltuielile, datoria publică masivă fiind estimată să crească până la aproape 138% din PIB în 2026, înainte de a scădea uşor în anul următor. „Menţinem o poziţie conservatoare în această chestiune, deoarece nu dorim ca alte investiţii cheie, cum ar fi cele în sănătatea publică sau cheltuielile sociale, să fie afectate”, a declarat Crosetto, adăugând că fiecare guvern din cadrul NATO va trebui să discute angajamentele pentru cheltuielile de apărare cu parlamentele naţionale.
