Șeful NATO, încrezător că statele membre vor crește cheltuielile cu apărarea

Aceste comentarii au fost făcute în marja unei reuniuni la Roma cu miniștrii de externe din principalele economii europene, care și-au „reafirmat” într-un comunicat de presă comun „angajamentul pentru o Europă mai puternică și mai suverană, capabilă să își apere cetățenii și interesele”, relatează AFP.

În formatul numit „Weimar”, din care fac parte Franța, Germania și Italia, Mark Rutte și aliații săi europeni au discutat despre cheltuielile lor în domeniul apărării înaintea summitului G7 din Canada, din 15-17 iunie, unde Donald Trump va fi îndemnat să fie mai agresiv față de Rusia. Această reuniune va fi urmată de summitul NATO la Haga, la 24 și 25 iunie, unde accentul va fi pus pe obiectivul stabilit de Donald Trump, care cere Europei și Canadei să se angajeze să cheltuiască cel puțin 5% din PIB pentru apărare, în caz contrar riscând să-și piardă securitatea.

„Vom continua să lucrăm împreună pentru a ne consolida securitatea și apărarea colectivă și pentru a consolida contribuția Europei la NATO”, au declarat miniștrii de externe din Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Regatul Unit, alături de Mark Rutte și de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la finalul reuniunii de la Roma. „Țările europene trebuie să joace un rol mai important în asigurarea propriei noastre securități (...) Am pledat pentru o consolidare ambițioasă a capacităților europene de apărare”, au spus ei.

Evenimente19 iunie Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României

Șeful NATO dorește ca țările membre să se angajeze să cheltuiască 3,5% din PIB-ul lor pentru armată în sens strict și 1,5% pentru toate cheltuielile legate de securitate în sens larg (protecția frontierelor, securitatea cibernetică etc.). „Sunt destul de încrezător (...) că vom ajunge la o poziție comună” cu „cei 32 (de membri)” la summitul de la Haga din 24 și 25 iunie, a declarat Mark Rutte. „Discutăm în prezent despre decizia finală pe care o vom lua”, a precizat Rutte.

Secretarul general al NATO a calificat, de asemenea, discuțiile dintre Rusia și SUA drept „cu adevărat cruciale”, afirmând că Donald Trump „a ieșit din impas prin începerea discuțiilor directe cu președintele Putin”, într-un moment în care perspectiva de a ajunge la un acord rapid privind soluționarea conflictului, așa cum spera Donald Trump, părea să se fi estompat.

ITALIA AFIRMĂ CĂ ARE NEVOIE DE CEL PUȚIN 10 ANI PENTRU A CREȘTE CHELTUIELILE DE APĂRARE

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de cel puțin 10 ani pentru a crește cheltuielile pentru apărare și a se conforma noilor obiective care urmează să fie convenite de NATO, adăugând că un acord în acest sens ar putea fi încheiat în curând, relatează Reuters.

Italia este una dintre țările cu cele mai mici cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței militare occidentale, cheltuind doar 1,49% din produsul intern brut anul trecut, față de obiectivul actual de 2%, potrivit datelor NATO.

Roma a declarat că va respecta obiectivul de 2% în 2025, dar în principal printr-o serie de modificări contabile care adaugă la calculele bugetului apărării elemente care nu erau incluse anterior.

„Cred că putem face o treabă bună cu NATO și că putem ajunge la summitul de la Haga cu un acord pregătit în prealabil, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a declarat Tajani, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Ministrul apărării, Guido Crosetto, a declarat în parlament că „nu este posibil” ca Italia să îndeplinească condiția SUA ca aliații NATO să-și majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB și a afirmat că nici un obiectiv intermediar de 3,5% „nu este ușor de atins”.

Italia are o marjă de manevră limitată în ceea ce privește cheltuielile, datoria publică masivă fiind estimată să crească până la aproape 138% din PIB în 2026, înainte de a scădea ușor în anul următor. „Menținem o poziție conservatoare în această chestiune, deoarece nu dorim ca alte investiții cheie, cum ar fi cele în sănătatea publică sau cheltuielile sociale, să fie afectate”, a declarat Crosetto, adăugând că fiecare guvern din cadrul NATO va trebui să discute angajamentele pentru cheltuielile de apărare cu parlamentele naționale.