Șefa EPPO - Laura Codruța Kovesi, vizită la București - Măsuri majore discutate cu procurorul general al României

Procurorul general al României, Alex Florin Florența, a avut, luni, la sediul instituției, o întâlnire de lucru cu procurorul șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, despre îmbunătățirea nivelului de detectare a fraudelor contra intereselor financiare ale UE.

”Discuțiile au vizat următoarele teme: cooperarea EPPO – PÎCCJ în vederea îmbunătățirii nivelului de detectare a fraudelor contra intereselor financiare ale UE, în special fraudele vamale si cu TVA; eventualele extinderi ale competențelor EPPO și liniile viitoare de acțiune ale PÎCCJ, astfel încât competențele celor două parchete să fie armonizate; aspecte organizatorice privind activitatea EPPO în România”, a transmis Parchetul General, într-un comunicat de presă.

Din delegația EPPO au mai făcut parte Cătălin Borcoman, procuror european, Marius Bulancea, Șeful Unității Operațiuni și Suport al Colegiului Procurorilor Europeni, Dana-Manuela Ana – procuror european delegat, coordonatorul activitatii EPPO in Romania.

De asemenea, la întrevedere a fost prezent procurorul șef al Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe din cadrul PÎCCJ, Nadina-Magdalena Spînu.

Întâlnirea vine la numai o săptămână de când Parchetul General a clasat dosarul deschis de fostul procuror la Secția Specială Adina Florea pe numele fostei șefe a DNA. Laura Codruța Kovesi fusese pusă sub acuzare de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în legătură cu aducerea în țară a fostului director al FNI Nicolae Popa.

În 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi, la acea vreme procuror șef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, într-un dosar legat de aducerea în țară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Kovesi a fost revocată atunci din fruntea DNA de ministrul Justiției de la acea dată - Tudorel Toader. Decizia a fost sancționată ulterior de CEDO. Președintele Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA în 9 iulie 2018, în urma unei decizii a Curții Constituționale. Kovesi a devenit din octombrie 2019 șefă a noului Parchet European - EPPO, care și-a început activitatea oficial în iunie 2021.

Pe 2 mai 2023, Parchetul general a anunțat că „procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a PÎCCJ au dispus: 1. Clasarea cauzei față de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu, întrucât faptele nu există. 2. Clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații, întrucât faptele nu există.

Referitor la infracțiunea de luare de mită, procurorii au reținut lipsa probelor care să susțină săvârșirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri).

În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acțiuni în reprezentarea instituției pe care o conducea ori care țin de atribuțiile de ordonator de credite și nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.

Cu referire la infracțiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă, precum și împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.

În ceea ce privește alte infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și falsul în declarații), în ordonanța de clasare s-a reținut că faptele care se circumscriu conținutului acestor infracțiuni și probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale”.