Cererile de autoexcludere din sălile de jocuri de noroc se vor putea anula doar la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, nu la operatorii de jocuri de noroc, a anunțat, marți, președintele ONJN, Vlad Cristian Soare, la o dezbatere privind elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea și tratarea dependenței de jocuri de noroc, eveniment organizat la Palatul Parlamentului.
'Urmează să dăm un ordin chiar săptămâna aceasta, nu e nevoie să avem intervenție legislativă pe acest aspect. Toate cererile de autoexcludere se vor putea anula, pentru că așa este legislația, doar la ONJN, în niciun caz la operatori', a precizat Soare.
El a subliniat că România se află într-un moment decisiv pentru lupta împotriva adicției, moment în care 'nici autoritățile, nici politicienii, nici instituțiile nu mai pot rămâne în spatele unor funcții sau unor titulaturi'.
'Este nevoie de reforme reale, care să nu fie doar prezente, ci cu adevărat funcționale, profesioniste și asumate. Nu ne mai permitem amânări. În domeniile noastre se află responsabilitatea de a transforma cifrele în soluții și speranță. În zonele de responsabilitate socială, ONJN colectează aproximativ 40 de milioane de euro. Din acești bani, 70% merg la bugetul de stat, iar 30% rămân în bugetul ONJN pentru a finanța proiecte. În acest an, inclusiv prin reportarea sumelor din anii anteriori, vom avea la dispoziție aproximativ 25 de milioane de euro pentru a face mai mult decât să supraveghem', a transmis președintele ONJN.
Vlad Cristian Soare a menționat că industria pe care o reglementează ONJN contribuie la bugetul de stat, în total, cu 2 miliarde de euro anual, iar gradul de colectare este de 90%.
'Nu ne mai permitem să pierdem timp. În urmă cu mai puțin de o lună, când am preluat mandatul în fruntea ONJN, mi-am asumat o realitate. Dependența de jocuri de noroc este o problemă reală', a conchis el.
Președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, Rareș Achiriloaie, consideră că instituirea unui sistem de asistență pentru cei dependenți de jocuri de noroc este prioritară.
'Studiile arată că oricine începe cu un comportament nesănătos de adicție la vârsta adolescenței are de două - patru ori mai multe șanse să continue acest comportament și ca adult, (...) să fie dependent toată viața. (...) În alte state, în care vedem rezultate foarte bune, cu cât copiii petrec mai mult timp cu familia, inclusiv în weekend, cu atât mai mult vedem o comunitate care nu are dependențe și nu are aceste probleme sociale pe termen lung', a spus Achiriloaie.
Prezentă la dezbatere, Alina Gorghiu (PNL), fost ministru al Justiției, a afirmat că aproximativ 100 de persoane depun zilnic la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc cereri de autoexcludere.
'Statul român își poate permite un număr de centre pentru a ajuta tinerii și persoanele adulte din România. Persoanele dependente au dreptul la un serviciu public de calitate de la statul român ca să scape de această dependență, de servicii publice plătite din bani publici sau din fonduri europene. (...) S-a ajuns cam la 100 de cereri de autoexcludere pe zi depuse la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc. Asta înseamnă că oamenii conștientizează problema. (...) E clar că numărul persoanelor care se luptă cu dependența de jocuri de noroc este mult mai mare decât cel pe care îl vehiculăm în spațiul public. Probabil că acea cifră de 100.000 de persoane (...) să fie mult mai mare decât vorbim între noi', a detaliat Alina Gorghiu.
Ea a opinat că 'este timpul' să fie concretizat soluții, pentru tratarea persoanelor dependente.
Alexandru Rogobete, președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, a subliniat că adicțiile, în general, intră în sfera sănătății mintale, iar fenomenul trebuie abordat cu calm, făcându-se diferența între dependența de substanțe psihoactive și cea de mediul online.
'Oamenii care sunt dependenți de jocuri de noroc trebuie atrași cu încredere și cu calm. Până nu demult, în România, dependențele pentru droguri erau abordate greșit. Pe de altă parte, trebuie să facem diferența între dependența de substanțe și dependența de mediul online. Aici este o dependență nu doar pentru copii, este pentru toată lumea. Prima măsură este ca noi, legislativul, să blocăm aceste reclame. Revenind la adicția de jocuri de noroc pentru copii, aceste jocuri ajung la ei prin mecanismele de promovare. Prevenția pentru adicția jocurilor de noroc trebuie să înceapă cu blocarea acestor reclame care atrag copiii. (...) Noi tratăm efectul, dar oare tratăm și cauza? Discuțiile sunt multiple, dar ca să putem rezolva problema trebuie tratată cu calm', a explicat Rogobete.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, Comisia pentru cultură și media din Senat și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor au organizat, marți, o masă rotundă privind elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea și tratarea dependenței de jocuri de noroc.
