Filmul ultimilor 25 de ani este o tragedie ”în care am fost comuniști, neocomuniști, hoți, țigani, curve, corupți. Ratangii. Figuranți orfani de lideri și de noi, de Ziua deșteptării naționale”, scrie Adrian Sârbu, într-un editorial, pe gandul.info.
”În decorul Arcului de Triumf, terminat a doua oară pentru filmul Lui. În huiduielile figurației - poporul român, terminat a nu știu câta oară de frig, nervi și nerespect. Un film trist despre mediocritate și nimicnicie, într-o zi îndeobște dedicată veseliei și acțiunii la ciolan, fasole și sarmale. Nu m-am uitat în continuare. Deja-vu. Știu și finalul, care va veni pe 11 Decembrie”, scrie Adrian Sârbu, pe gandul.info.
Suntem români și ”nu știm de ce”, figuranți într-o tragedie de care copiii noștri râd, continuă acesta. ”Filmul nostru azi: suntem români și nu știm de ce. Până în ‘89 ni s-a dat să jucăm în filmul lui Ceaușescu. Figuranți într-o tragedie de care copiii noștri râd. Am fost eroi la Revoluție și ne-am cumpărat Libertatea de a trece de la comunism la democrație, murind ca proștii. Am crezut în Revoluție până am aflat că am furat-o și pe asta. Când să intrăm în filmul cu capitaliștii care ne știm dintotdeauna, ni s-a spus că suntem neocomuniști și trebuie să așteptăm bonuri de ordine la NATO și UE. (...) În ‘96, ne-am lepădat de neocomunism și de fabricile lui Ceaușescu, că nu erau ale noastre, și într-un târziu am fost distribuiți în filmul european cu buget mare. În roluri de țigani și curve, că asta a mai rămas. Iar am ratat castingul!
Între timp am tot votat. Ca să trăim bine, în sfârșit, în filmul nostru. Am votat numai eroi pozitivi, patrioți cinstiți și competenți, liderii. Nu ne-a ieșit nici acest exercițiu repetat de democrație. Am rămas în același film cu hoții și proștii. De noi.
Unii s-au săturat și au plecat care încotro, să joace în filme străine. Vreo câteva milioane. Tot figuranți. Ceilalți am rămas în așteptare.
A venit și criza din Capitalism. Am dat vina pe Băsescu. Nu pe americani, că nu e frumos și politicos. Suntem parteneri.
Ca să uităm de criză și de salariile tăiate, Băsescu și partenerii ne-au băgat în filmul "Spitalul de Justiție". În sfârșit, am prins și noi, românii, roluri principale: bolnavi de corupție, care trebuie vindecați până la prostie de Eroii de Serviciu. Un fel de MASH”, mai scrie Sârbu, în editorial.
