SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Data de 18 decembrie 2017 este marcată pe Google ca începutul sărbătorilor

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Atmosfera de Crăciun ne aduce bucurie și ne amintește cu precădere de anii copilăriei, de emoția așteptării împodobirii bradului, de clipa la care visăm să-l întâlnim pe Moș Crăciun.

Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creștine, Crăciunul e așteptat cu mare entuziasm de toată lumea, indiferent de vârstă, uneori chiar și de religie. Sigur te gândești cu drag la cadourile lui Moș Crăciun, la colinde, la mirosul de brad și la vâscul din pragul ușii. Și, cu siguranță, experiențele personale au încărcat astfel de clipe magice cu semnificații proprii. Dar mai mult decât atât, tradițiile legate de Crăciun aduc simboluri naturale vechi de sute de ani.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Bradul de Crăciun

Bradul deține rolul principal în perioada Crăciunului. Împodobitul acestuia este cel mai îndrăgit obicei de sărbători, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este împodobit de întreaga familie), bucurie și fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moș Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viață, trăinicie și sănătate (pentru că este mereu verde, chiar și când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor de iarnă!

Șosete tricotate, crenguțe de brad și de vâsc, globulețe, fundițe, ghirlande colorate, oameni de zăpadă, steluțe și fulgi, toate te vor ajuta să intri în atmosfera de sărbătoare.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Steluța

Mulți brazi de Crăciun au o steluță în vârf. Se spune că stelele ne conduc spre locuri speciale, iar pe vremuri multe dintre constelații, de exemplu, Ursa Mare și Ursa Mică erau venerate ca divinități. Evreii din vechime foloseau steaua în șase colțuri a lui David ca simbol religios, iar steaua de Crăciun în cinci colțuri ne amintește de steaua apărută deasupra Betleemului la nașterea Pruncului. În multe culturi, stelele sunt semne ale norocului și ale realizării unor țeluri mărețe.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Coronița de Crăciun

Agățarea coronițelor de ușa casei este un obicei originar din Europa, unde, de Crăciun, porțile se decorau cu ramuri veșnic verzi, pentru a invita în casă spiritele pădurii. Există crezul că aceste spirite ar aduce sănătate și noroc. Oamenii încă își mai împodobesc casele cu coronițe de brad și de laur, ca mod de a-și întâmpina prietenii și rudele. Forma circulară a coroniței simbolizează natura veșnică a dragostei.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Renii

Cine nu a auzit de simpaticii reni care trag sania Moșului? Ei sunt nouă la număr și au nume amuzante: Dasher, Dancer, Donner, Vixen, Comet, Cupid, Prancer, Blitzen și Rudolf. Povestea cunoscută a renului cu nasul roșu, Rudolf, cel care luminează drumul pentru sania plină cu daruri a lui Moș Crăciun, face ca aceste personaje să fie și mai simpatice. Și pentru că sunt animale specifice zonelor reci, renii se potrivesc de minune în decorurile de iarnă și de sărbători. În plus, ei poartă clopoței care aduc veselie, anunțând celor care le aud clinchetul că au sosit cadourile.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Ciorăpeii de Crăciun

Obiceiul ciorapilor de Crăciun provine dintr-o legendă despre un nobil care și-a risipit necugetat averea, lăsându-și fetele fără zestre. Sfântul Nicolae a auzit despre această situație și a venit pe ascuns la locuința fetelor. El a aruncat trei pungi cu monede de aur prin hornul casei, care au căzut în ciorapii fetelor, atârnați la uscat lângă șemineu.

În secolul al XVIII-lea, copiii din Olanda își lăsau saboții lângă vatră, sperând că Sinterclass (Moș Crăciun) le va aduce daruri. Mai târziu, pantofiorii de lemn s-au transformat în șosețele, iar Sinterclass a devenit, pentru englezi, Santa Claus. Astăzi, multă lume încă folosește ciorăpelul de Crăciun, în care pune mici daruri pentru copii și cei dragi.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Vâscul

Se crede că vâscul a fost utilizat dintotdeauna pentru a sărbători sosirea iernii. Această plantă veșnic verde era folosită pentru decorarea locuinței, se credea că posedă puteri tămăduitoare speciale, vindecând orice, de la infertilitatea femeilor până la otrăviri. Scandinavii vedeau vâscul ca pe o plantă a păcii și a armoniei, asociindu-l cu Frigga, zeița dragostei. Obiceiul sărutului sub vâsc provine din credința că acest gest sub un lăstar al plantei aduce armonie și înțelegere și face ca să crească iubirea în cuplu.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Lumânările

Aprinderea lumânărilor în perioada Crăciunului este o tradiție veche ce reprezintă nașterea lui Iisus și reînnoirea vieții, puritate, speranță, găsirea drumului bun în viață. Se crede că Martin Luther, reformatorul protestant, a fost primul care a aprins lumânările din bradul de Crăciun. Venind acasă într-o seară de decembrie întunecată, în apropierea Crăciunului, acesta a fost uimit de frumusețea luminilor care străluceau printre ramurile unui brăduț din fața casei sale. Luther a împodobit apoi bradul de Crăciun din casa sa cu lumânări.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ! Colindele

Colindele sunt o parte importantă a spiritului Crăciunului. Grupuri de copii, fete și băieți, merg din casă în casă să colinde, toată ziua de Ajun. Se spune că e bine să primești colindători, pentru că urarea lor aduce noroc, iar dacă nu primești colindul vei fi urmărit de ghinion. După ce colindătorii termină de cântat, gazda îi invită în casă și le oferă mere, nuci, dulciuri și colaci. Nucul simbolizează belșugul și longevitatea, iar merele semnifică bunăstare și bogăție.