Sărbătoare mare azi. Cea de-a patra Duminică din Sfântul și Marele Post al Paștilor mai este numită și Duminica Sfântului Ioan Scărarul, autorul cărții „Scara virtuților", de la care își trage și numele.

Sărbătoare mare azi. Sfântul Ioan Scărarul apare drept modelul monahului și al științei duhovnicești în care suntem inițiați în timpul Postului Mare de regulile postului și de tipicul slujbelor.

Sărbătoare mare azi. Lectura Scării e cea mai importantă dintre lecturile patristice din timpul Postului Mare și călăuza discernământului ce trebuie să însoțească făptuirea tuturor virtuților.. În paginile cărții, viața duhovnicească este prezentată sub forma unei scări cu 30 de trepte care ne arată cum, prin dobândirea virtuților, putem urca până la întâlnirea cu Hristos.

Sărbătoare mare azi. Scara vestește urcușul la Dumnezeu al autorului ei, lăudat în același timp drept "raiul virtuților", "legiuitorul ascezei" și "făptuitorul" (praktikos) prin excelență. Sfântul Ioan Scărarul reprezintă într-adevăr icoana înfrânării și a ascezei, de aceea lauda sa e prilejul rememorării temeiurilor ascetice.

Sărbătoare mare azi. Pomenirea Sfântului Ioan Scărarul în cea de-a patra Duminică din Postul Mare nu se face pentru că ar fi ziua trecerii lui la cele veșnice. El este pomenit în această zi ca fiind „scară" sau întărire a celor care înaintează duhovnicește pe cărarea spre Înviere, urmând pilda vieții sale:

Ce se întâmplă dacă mori în postul Paștelui

Sfântul Ioan Scărarul și-a luat crucea pentru a urma Evangheliei în toată rigoarea, retrăgându-se din lume. Experiența sa duhovnicească l-a făcut în stare nu numai să-i îndrume pe ceilalți pe căile ascezei, dar și să îndepărteze orice erezie cu "toiagul dogmelor."

Autor al renumitei cărți Scara, Sfântul Ioan a prezentat viața duhovnicească sub forma unei scări cu 30 de trepte, fiecare treaptă corespunzând unei anumite virtuți, potrivit Doxologia.ro. Sfântul Ioan clasifică treptele Scării astfel:

1. Retragerea - presupune ieșirea firii de sub stăpânirea materiei;

2. Neîmpătimirea - constă în golirea omului de tot ce este stricăcios;

3. Înstrăinarea - maică a despătimirii;

4. Ascultarea - fereastra prin care poți vedea dincolo de sine;

5. Pocăința - o întoarcere a omului de la păcat la virtute, prin nevoință și suferință;

6. Gândul la moarte - darul lui Dumnezeu prin care deschide sufletului orizontul veșniciei și perspectiva infinității;

7. Fericita întristare - dorul intens după viața în Dumnezeu;

8. Mânia - tulburarea sufletului;

9. Ținerea de minte a răului - ce îngustează sufletul;

10. Clevetirea - care surpă iubirea;

11. Flecăreala - catedrala slavei deșarte;

12. Minciuna - fiica multei vorbiri;

13. Trândăvia - moartea tuturor virtuților;

14. Lăcomia - maica desfrânării;

15. Neprihănirea (castitatea) - începutul învierii celei de obște și al nestricăciunii celor stricăcioase;

16. Arghirofilia - închinarea la idoli;

17. Nesimțirea - breșa dintre trecut și prezent;

18. Somnul - îngroșarea minții;

19. Privegherea - subțierea spiritului;

20. Frica - nedesăvârșirea în iubire;

21. Slava deșartă - vânătoarea virtuților;

22. Mândria - închipuirea de sine;

23. Hula - gândurile vrăjmașilor;

24. Blândețea - contemplarea tainei lui Dumnezeu;

25. Smerenia - poarta Împărăției lui Dumnezeu;

26. Discernământul - curățenia inimii;

27. Isihia - cale a rugăciunii neîntrerupte;

28. Rugăciunea - maica virtuților;

29. Nepătimirea - moartea întru înviere a sufletului;

30. Credința, nădejdea și dragostea - amplitudinea cunoașterii și trăirii duhovnicești.