Sărbătoare importantă în data de 29 martie în calendarul ortodox din țara noastră.
Sărbătorile zilei:
Ortodoxe
Sf. Sfințit Mc. Marcu, episcopul Aretuselor, și Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona și Varahisie
Greco-catolice
Sf. ep. Marcu al Aretusei, diac. Chiril și cei împreună cu ei
Romano-catolice
Sf. Eustasie, ep.
Sfântul Sfințit Mucenic Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox la 29 martie.
Sfântul Marcu a fost episcop al cetății Aretusa, în Sicilia, aproape de Siracuza. Despre viața, lupta și suferința sa a scris Sfântul Grigorie de Nazianz.
S-a născut în vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337), care, prin Edictul de la Milan din 313, a acordat totală libertate de credință creștinilor.
Creștinismul a fost din nou interzis în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), când s-a încercat revenirea la politeism, urmând o altă perioadă de persecuții împotriva creștinilor.
Între cei care au suferit atunci a fost și Sfântul Marcu.
A fost torturat cu deosebită cruzime, căci din cei care veneau asupra lui, plini de ură, fiecare aducea un nou chin. Cei care erau împotriva sa, pentru faptul că adusese în Biserică mulțime mare de credincioși și dărâmase un templu păgân, se întărâtau mai ales de vitejia sfântului și de curajul său, socotind acest fapt ca o defăimare a propriei lor neputințe.
Răbdare și blândețe sa i-a înduplecat pe mulți dintre călăii săi să creadă în Hristos.
Însuși eparhul Aretusiei, deși nu era creștin, îngrozit fiind însă de chinurile Sfântului Marcu, i-a spus cu îndrăzneală împăratului: "Oare nu ne este rușine, o, împărate, ca să fim mai pe urmă decât toți creștinii? Că nici pe un bătrân n-am putut să-l biruim, cu toate felurile de munci chinuindu-l, și nici a-l birui nu este lucru cinstit. Oare nu este cea mai de pe urmă rușine ca de la dânsul să ne ducem biruiți?" (Viețile Sfinților).
După moartea împăratului apostat, Sfântul Marcu a revenit în scaun episcopal și în scurta vreme a trecut la cele veșnice.
În această zi este pomenit și Sfântul Chiril diaconul, care a fost torturat și ucis în vremea lui Iulian Apostatul, fiind învinuit ca în timpul împăratului Constantin cel Mare a distrus statuile zeilor din cetatea Iliopolis.
În scurta perioadă de restaurație a păgânismului susținută de Iulian Apostatul au fost uciși în mari chinuri mulți creștini, mai întâi preoții, apoi femeile și fecioarele care ajutau în cadrul comunităților creștine, iar apoi alți mărturisitori ai lui Hristos. (sursa: vol. "Viețile Sfinților")
