Sărbătoare 18 ianuarie. Este cruce cu negru în calendarul ortodox. Puțini credincioși cunosc adevărata semnificație a acestei zile deosebite

Sărbătorile zilei:

Ortodoxe
Sf. Ier. Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei

Greco-catolice
Sf. aep. Atanasie și Chiril

Romano-catolice
Sf. Prisca, m.

Sfinții Atanasie și Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei, sunt sărbătoriți în calendarul creștin ortodox la 18 ianuarie.

Sfântul Atanasie era din Alexandria, Egipt, și a trăit în timpul succedării la conducerea Imperiului Roman a mai multor împărați, de la Constantin cel Mare (306-337) până la Valens (364-378).

A primit o educație solidă și a fost făcut cleric de patriarhul Alexandru, căruia i-a urmat la păstorirea bisericii din Alexandria.

Sfântul Atanasie a fost ales ierarh, dar din cauza permanentei lupte cu ereticii arieni printre care se aflau și membrii ai clerului a fost exilat de cinci ori din cetate.

În acea mare furtună și tulburare stârnită de erezia ariană (erezie antitrinitară care susținea că Fiul nu are o natură identică cu Tatăl, iar între cele două persoane ale Sfintei Treimi ar fi existat diferența dintre "născut" și "creat", de unde rezulta inferioritatea Fiului), patriarhi în centrele bisericești care mărturiseau dreapta credință erau: Maxim al Ierusalimului (333-350), Alexandru al Constantinopolului (327-337) și Atanasie al Alexandriei (328-373), care deși în surghiun, nu lăsa cârma bisericii, cu cuvântul și cu scrisul îndreptând dreapta credință.

Sfântul Atanasie a trecut la ceruri după 46 de ani de episcopat și după osteneli lungi și multe nevoințe pentru dreapta credință. În cele din urmă, după mai multe izgoniri, a avut un scurt timp de liniște și pace în scaunul episcopal, apoi s-a dus către părinții săi, către patriarhi, către prooroci, către apostoli, către mucenici și către mărturisitori; căci s-a nevoit ca ei pe pământ.

Despre Sfântul Atanasie se spune că atunci când era mic și se juca pe malul mării, făcea ceea ce văzuse în biserică, căci copiii, alegându-l episcop, aduceau la el pe alți copii elini, care erau încă nebotezați. Atunci el îi boteza cu apă din mare, spunând cuvintele de la Taina Sfântului Botez, la care mai adăuga și ceva învățătură, pe cât putea înțelegerea copilărească.

Despre acest fapt a aflat patriarhul Alexandriei, care i-a chemat la el pe toți acești copii cu "episcopul" lor și i-a întrebat ce făceau în jocurile lor la malul mării. Iar ei au spus cum l-au pus episcop pe Atanasie și cum el i-a botezat pe copiii elini.

Patriarhul, cercetându-i cu de amănuntul s-a încredințat că se săvârșiseră toate, potrivit cu normele Bisericii. Deci, sfătuindu-se cu clerul său, patriarhul a socotit ca bun botezul copiilor și l-a întărit prin ungerea cu sfântul mir.

* Sfântul Chiril a fost succesorul patriarhului Teofil în scaunul patriarhal al Alexandriei.

S-a confruntat, în calitate de ierarh, cu susținătorii ereziei nestoriene, care a fost răspândită în toată lumea creștină de patriarhul Constantinopolului, Nestorie. Acesta susținea că Hristos este "numai om, nu-i Dumnezeu", iar pe Născătoarea de Dumnezeu o numea nu Născătoare de Dumnezeu, ci "Născătoare de Hristos".

În urma acestor controverse, împăratul Teodosie al II-lea a convocat la Efes cel de-al III-lea Sinod ecumenic (431), care după lungi dezbateri a sfârșit prin a-l îndepărta pe Nestorie din scaunul său și a-l trimite în exil. (sursa: vol. "Viețile Sfinților")