A treia zi de Paște și a doua zi din Săptămâna Luminată, Marțea Albă este legată de o serie de obiceiuri respectate după Învierea Domnului.
Și în cea de-a treia zi de Paște avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu care a leșinat la aflarea veștii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă. Așadar, lunea, feciorii stropeau cu apă fetele din sat, iar marțea fetele îi udau pe feciori. Obiceiul s-a păstrat și în zilele noastre. În anii bisecți, obiceiurile se inversează.
Marțea din Săptămâna Luminată se mai numește și Marțea Albă și era impusă la sate drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu, în amintirea celor trecuți în neființă.
Tradiții în Săptămâna Luminată
Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Aceasta este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților. Cei care mor în ziua de Paști și în prima săptămână de după Paști merg direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina și ușile Raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credințe populare. Altele descriu că acela care se naște în această săptămână va fi un om norocos.
De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii, se deschid mormintele și spiritele morților părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici și alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morți, dar și pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află și cimitirele.
Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiție spune că spiritele morților vin să se încălzească la aceste focuri.
Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viață.
