Conform planurilor NATO, România va aloca în următorul deceniu aproximativ 5% din PIB pentru Ministerul Apărării, echivalentul a circa 20 de miliarde de euro. Din această sumă, 3,5% va fi direcționată către salarii și echipamente militare, iar restul de 1,5% va fi investit în infrastructura militară, printre care și construcția acestor autostrăzi strategice.
Coridoarele stabilite de NATO care traversează România
NATO a identificat trei coridoare strategice ce vor străbate teritoriul României:
- Coridorul Vest-Est, care intră pe la Arad și continuă spre Constanța prin Deva, Sibiu, Brașov, Ploiești și București.
- Coridorul Baltică – Mediterană, care începe în Lituania, trece prin Polonia și Slovacia și intră în România prin județul Bihor.
- Coridorul Sud, cu traseul Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat.
Un coridor important va conecta vestul și estul Europei, pornind din Germania, traversând Slovacia și Ungaria, cu punct de intrare în România la Arad. De aici, traseul se ramifică: o ramură merge spre Constanța, iar cealaltă spre sud, pe ruta Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat. Totuși, tronsonul Sibiu – Brașov reprezintă un punct critic, iar construcția sa ar putea fi finanțată prin fonduri militare.
În plus, lipsa unui tronson de autostradă între Timișoara și sudul țării complică implementarea rapidă a proiectului. De asemenea, coridorul Baltică – Mediterană, care traversează județul Bihor, este incomplet, lipsind segmente esențiale între Oradea și Arad. Conectarea Banatului cu Calafat depinde, de asemenea, de viitoarele lucrări de infrastructură.
Condiții pentru realizarea proiectelor
Pentru ca aceste autostrăzi să fie construite cu fonduri militare, două condiții sunt esențiale: Guvernul trebuie să respecte angajamentul de a crește bugetul Apărării, iar traseele vizate trebuie să fie declarate drumuri de importanță militară printr-o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Acest demers face parte dintr-un efort mai amplu al NATO de a îmbunătăți mobilitatea militară în Europa, asigurând circulația rapidă și neîntreruptă a personalului și echipamentelor militare în situații de criză. România, prin aceste proiecte, devine un nod strategic vital pentru securitatea Alianței pe flancul estic.
În contextul tensiunilor geopolitice actuale și al exercițiilor militare ample desfășurate în regiune, aceste coridoare rutiere reprezintă o componentă cheie a planurilor NATO de descurajare și apărare colectivă, pregătind terenul pentru o reacție rapidă și eficientă în cazul unui conflict armat.
