România scoate bani din piatră seacă pentru armată. Ne împrumutăm pe 40 de ani pentru creșterea capacității de apărare a țării. Un proiect important este creșterea capacității de apărare a țării până în anul 2030, un proiect care urmărește, pe de-o parte, creșterea bugetului pentru apărare, etapizat, în anii următori, în așa fel încât România să fie alături de partenerii europeni un contributor la apărarea Europei și la creșterea siguranței țării noastre. În acest sens, ministrul Apărării a fost mandatat ca, în negocierile și discuțiile tehnice care vor pregăti Summit-ul NATO din luna iunie, de la Haga, să-și asume în numele țării noastre, creșterea etapizată a bugetului de apărare, în așa fel încât, bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a Flancului de Est al NATO.
Al doilea element legat de creșterea capacității de apărare
Al doilea element este accesarea creditului pus la dispoziție de Comisia Europeană în vederea dotării suplimentare pe apărare. S-a format un grup de lucru care va pregăti aplicația și în România pentru accesarea creditului. Este un credit avantajos, care va avea termen de rambursare pe 40 de ani, cu termen de grație pentru alți 10 ani.
Un al treilea element este legat si de asigurarea investițiilor prin comenzi către industria de apărare din România.
Pe parcursul lunii mai și în prima jumătate a lunii iunie, aceste aspecte vor fi clarificate și România va prezenta lista de proiecte", a spus Ilie Bolojan
„De asemenea, un al treilea element referitor la creșterea capacității de apărare este legat și de realizarea acestor investiții, într-o bună parte, prin comenzi către industria de apărare din România, atât industria publică, dar și cea privată, în acest sens fiind mandatați să poarte negocieri în așa fel încât să putem realiza parteneriate pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în ghidul de accesare a acestor credite stabilite de către Comisia Europeană.
Acesta a fost un subiect important și, pe parcursul lunii mai și, cel mai târziu, în prima jumătate a lunii iunie, deci până la Summitul NATO de la Haga, aceste aspecte vor trebui clarificate și România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita să fie finanțate prin acest program de creditare safe, asigurat de Uniunea Europeană.
Un al doilea proiect de pe ordinea de zi a fost Legea Apărării Naționale a României, un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an în așa fel încât în domeniul apărării să avem toată legislația adusă la zi și să fie creată baza legală pentru ca Armata României să poată să-și desfășoare pregătirile, să poată să-și facă manevrele militare integrat cu aliații noștri, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru o anumită situație.
Două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la Curtea Constituțională, dar contestația a fost respinsă, și în cursul lunii mai vor fi promulgate, iar avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară și sper ca până la finalul lunii mai și această lege să fie aprobată de către Parlamentul României.
Cea de-a patra lege este în fază de analiză la Guvern și la finalul lunii mai și aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT și apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate, și întreg pachetul de legi, care, așa cum am spus, aduce la zi toată legislația în domeniul apărării și permite Armatei României să se pregătească corespunzător, să fie în vigoare și aceste aspecte legislative să fie rezolvate.
Unul al treilea subiect important a fost actualizarea planului național privind mobilitatea militară. Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar și mobilitatea militară. Și a fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani, și cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori, în așa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est-europeană să fie asigurată în anii următori.
Un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este cel pe direcția Nord-Sud, pe direcția România-Balcani, și, în acest sens, proiectul noului pod peste Dunăre, care este în momentul de față în faza de proiectare, este cuprins ca un proiect important în acest plan de mobilitate militară.
Un al patrulea proiect important de pe ordinea de zi a fost acordul de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranță națională.
De ce am susținut această decizie: încă de dinainte de 1989 avem în lucru mai multe hidrocentrale care sunt realizate în proporții de la 60% până la 90% și care nu sunt finalizate nici în prezent din cauza unor aspecte birocratice, unor procese care sunt pe rol, unor lipse de avize de mediu, de scoatere din fond forestier și așa mai departe.
În condițiile în care puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creșterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, acest lucru înseamnă pentru economia României un plus de energie de câteva procente, o energie ieftină, o energie curată și o energie constantă și sigură care ar permite ca în anii următori, alături de celelalte lucrări care au drept scop creșterea producției de energie în România, cum sunt cele pe nuclear sau cele prin care centralele pe cărbune sunt trecute pe gaz, înseamnă o independență energetică a României, înseamnă o siguranță pentru țara noastră și înseamnă foarte probabil condiții mai bune, ceea ce înseamnă un preț mai mic a energiei, înseamnă mai puține întreruperi și înseamnă deci o competitivitate mai bună a economiei naționale, și CSAT a fost de acord ca acest proiect să fie considerat de siguranță națională.
Ca urmare, proiectul urmează să intre în circuitul de avizare și, în condițiile în care se va ajunge, estimăm în luna mai, la o formă finală, urmează să intre în procedura parlamentară, în așa fel încât, odată cu aprobarea lui, să putem reîncepe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare acestor hidrocentrale, în așa fel încât, în doi ani, maximum în trei ani de zile, cele zece hidrocentrale care sunt în stadii foarte avansate de lucrări, dar care nu pot fi terminate din aceste motive, să poată să intre în producție și să putem să avem un mix energetic mai bun”, a mai spus președinyele interimar Ilie Bolojan.
