România ocupă locul 7 în cadrul UE din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2019, conform Eurostat.
Populaţia rezidentă a României a fost de 19,414 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2019, dar față de 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Declinul este confirmat în acest an, când la 1 ianuarie 2020, populația în România era de 19,318 de milioane de locuitori, notează Eurostat.
Grafic Eurostat: Populația în statele UE la 1 ianuarie 2020
Germania, țara din UE cu cei mai mulți rezidenți - (83,019 milioane de locuitori)
În urma migrației, numărul rezidenților din Uniunea Europeană a crescut în ultimul an. Schimbările demografice în UE au fost pozitive în 2019, cu 0,9 milioane mai mulţi locuitori. Din 2012, UE a avut un spor natural negativ, fiind înregistrate mai multe decese decât naşteri (4,7 milioane de decese şi 4,2 milioane de naşteri în 2019).
Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania, iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta, potrivit Institutului Național de Statistică, care citează Eurostat
Germania este cea mai populată ţară din UE (83,2 milioane de rezidenţi, reprezentând 18,6% din totalul populaţiei UE la 1 ianuarie 2020), urmează Franţa (67,1 milioane sau 15%), Italia (60,2 milioane de sau 13,5%), Spania (47,3 milioane de sau 10,6%) şi Polonia (38 milioane sau 8,5%). 14 state membre au un procent între 1% şi 5% din populaţia UE (inclusiv România, cu 4,3%), iar opt ţări au sub 1%. Țara cu cea mai mica populatie e Malta - 493.500 locuitori.
Îmbătrânire demografică în România, în ultimul an
Comparativ cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 - 14 ani) cu 10.200 persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,7% în totalul populaţiei rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,2% la 18,5% (+46.100 persoane).
Populaţia feminină a fost majoritară în ultimul an, cuprinzând 9,914 milioane de persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente
Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152.000 persoane faţă de începutul anului 2018. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani şi 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 55-59 ani şi 60-64 ani.
Vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,1 ani la 1 ianuarie 2019. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an.
Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul şcolar 2019/2020).
În ceea ce priveşte segmentul populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populaţia de 65 ani şi peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend uşor descendent, estimându-se că segmentul populaţiei de 65 ani şi peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.
Majoritatea românilor locuiesc la oraș. Care sunt regiunile din România cu cei mai mulți locuitori
INS menţionează că în mediul urban locuiesc 10,455 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,9%).
La 1 ianuarie 2019, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării.
Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 88,5% din populaţia totală a regiunii.
Speranța de viață în România, în creștere - aproape 76 de ani, femeile mai longevive decât bărbații
În anul 2019, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,99 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,08 ani decât bărbaţii.
Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2019, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,02 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,48 ani) faţă de cea feminină (1,84 ani).
Conform INS, în anul 2019, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -73.600 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-1.500 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-14.200 persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.700 persoane) şi Nord-Est (-9.500 persoane).
