România, în topul UE cu populație în scădere și îmbătrânită. Care sunt regiunile cu cei mai mulți locuitori

România ocupă locul 7 în cadrul UE din punct de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2019, conform Eurostat.

Populația rezidentă a României a fost de 19,414 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2019, dar față de 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică. Declinul este confirmat în acest an, când la 1 ianuarie 2020, populația în România era de 19,318 de milioane de locuitori, notează Eurostat.

Grafic Eurostat: Populația în statele UE la 1 ianuarie 2020

Germania, țara din UE cu cei mai mulți rezidenți - (83,019 milioane de locuitori)

În urma migrației, numărul rezidenților din Uniunea Europeană a crescut în ultimul an. Schimbările demografice în UE au fost pozitive în 2019, cu 0,9 milioane mai mulți locuitori. Din 2012, UE a avut un spor natural negativ, fiind înregistrate mai multe decese decât nașteri (4,7 milioane de decese și 4,2 milioane de nașteri în 2019).

Țara cu cea mai mare populație din UE este Germania, iar țara cu cea mai mică populație este Malta, potrivit Institutului Național de Statistică, care citează Eurostat

Germania este cea mai populată țară din UE (83,2 milioane de rezidenți, reprezentând 18,6% din totalul populației UE la 1 ianuarie 2020), urmează Franța (67,1 milioane sau 15%), Italia (60,2 milioane de sau 13,5%), Spania (47,3 milioane de sau 10,6%) și Polonia (38 milioane sau 8,5%). 14 state membre au un procent între 1% și 5% din populația UE (inclusiv România, cu 4,3%), iar opt țări au sub 1%. Țara cu cea mai mica populatie e Malta - 493.500 locuitori.

Îmbătrânire demografică în România, în ultimul an

Comparativ cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0 - 14 ani) cu 10.200 persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,7% în totalul populației rezidente și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 18,2% la 18,5% (+46.100 persoane).

Populația feminină a fost majoritară în ultimul an, cuprinzând 9,914 milioane de persoane care reprezintă 51,1% din totalul populației rezidente

Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152.000 persoane față de începutul anului 2018. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani și 50-54 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 55-59 ani și 60-64 ani.

Vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,1 ani la 1 ianuarie 2019. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an.

Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul școlar 2019/2020).

În ceea ce privește segmentul populației vârstnice (de 65 ani și peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populația de 65 ani și peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend ușor descendent, estimându-se că segmentul populației de 65 ani și peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.

Majoritatea românilor locuiesc la oraș. Care sunt regiunile din România cu cei mai mulți locuitori

INS menționează că în mediul urban locuiesc 10,455 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentă a țării (53,9%).

La 1 ianuarie 2019, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 9,2% în populația rezidentă a țării.

Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,5% din populația totală a regiunii.

Speranța de viață în România, în creștere - aproape 76 de ani, femeile mai longevive decât bărbații

În anul 2019, speranța de viață la naștere a ajuns la 75,99 ani, în creștere cu 0,14 ani față de anul anterior, femeile având o durată medie a vieții mai mare cu 7,08 ani decât bărbații.

Datorită nivelului diferențiat al mortalității pe medii de rezidență înregistrat și în anul 2019, durata medie de viață a populației din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,02 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieții în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferențe mai accentuate înregistrându-se pentru populația masculină (3,48 ani) față de cea feminină (1,84 ani).

Conform INS, în anul 2019, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -73.600 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile țării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-1.500 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-14.200 persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.700 persoane) și Nord-Est (-9.500 persoane).