2024: O creștere artificială, plătită cu împrumuturi
Bolojan a criticat dur modul în care a fost gestionat bugetul în 2024, an în care, deși datele statistice indicau o creștere economică de aproximativ 5%, aceasta era, în viziunea sa, una fragilă și „deformată”. „În 2024, am avut o creștere care a arătat bine doar pe hârtie. Problema majoră a fost maniera în care s-au cheltuit banii: s-a pompat masiv în consum și în cheltuieli de funcționare, fără a crea active durabile. Am generat creștere prin datorie, nu prin valoare adăugată,” a explicat premierul.
citește și: România a intrat oficial în RECESIUNE. Măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan au blocat economia
Potrivit acestuia, acele „probleme majore” din 2024 au pus România cu spatele la zid, forțând actualul cabinet să adopte un model economic bazat pe disciplină și eficiență.
2025: Tranziția de la consum la investiții
În prezent, economia se află într-o fază de tranziție. Premierul susține că încetinirea ritmului economic este un efect secundar calculat al reformelor.
Disciplina bugetară: Banii nu mai sunt direcționați către „subvenționarea consumului din import”, ci către proiecte majore de infrastructură și productivitate.
Eficiența aparatului public: Corecția presupune tăierea cheltuielilor inutile care au fost tolerate în anii precedenți.
„O corecție, nu o criză”
Mesajul central al lui Bolojan este unul de stabilitate: România nu este în criză, ci trece printr-un proces de „curățare” a finanțelor publice. Această etapă de corecție este văzută ca un context absolut necesar pentru a decupla România de la modelul bazat pe deficite record.
„Ceea ce facem acum este să trecem de la o economie de subzistență pe credit, la una solidă, bazată pe investiții și export. Este un proces dureros pe termen scurt, dar este singura cale pentru o prosperitate reală. Nu putem avea o țară puternică pe fundamente șubrede,” a concluzionat Ilie Bolojan.
