Indicele Dezvoltării Umane (IDU), întocmit de ONU și publicat de The Economist, publicat pe 6 mai, arată că rata de îmbunătățire a fost cea mai lentă înregistrată vreodată. Țările bogate, așa cum era de așteptat, o duc mai bine. Mai jos, top 10 țări după valoarea Indicelui Dezvoltării Umane
97% dintre acestea (ne referim la țările bogate) și-au revenit complet sau au depășit ratele de dinainte de pandemie, spune Achim Steiner de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Acest luc ru este valabil însă pentru mai puțin de 60% din țările sărace.
După doi ani în care a fost pe locul I, Elveția a fost detronată de Islanda. Țările scandinave ocupă cele mai înalte poziții în majoritatea clasamentelor care măsoară calitatea vieții.
Un bebeluș născut astăzi în Islanda se poate aștepta să trăiască mai mult de 82 de ani și să aibă parte de peste 18 ani de școlarizare, și să aibă venitul național pe cap de locuitor de 70.000 de dolari.
România, locul 55, la egalitate cu „frații” bulgari
România ocupă locul 55 în clasamentul mondial, cu un indice IDU de 0,845. Speranța de viață este estimată la 75,9 ani, cu circa 14 ani de școlarizare în medie, iar venitul național pe cap de locuitor la 39.374 dolari.
România este la egalitate cu Bulgaria, pe care o depășim la speranța de viață și la venitul/capita, dar care e deasupra României în privința anilor de școlarizare.
Indicele nu examinează inegalitatea în cadrul țărilor (ONU publică indicatori separați pe această temă). Nivelul de trai dintre cetățenii bogați și cei săraci poate diferi foarte mult. Americanii bogați, de exemplu, tind să aibă o speranță de viață mult mai mare decât cei săraci .
Indicele Dezvoltării Umane (IDU) este o sinteză a realizării medii în dimensiuni cheie ale dezvoltării umane: o viață lungă și sănătoasă, cunoștințe solide și un nivel de trai decent.
Dimensiunea sănătății este evaluată prin speranța de viață la naștere, dimensiunea educației este măsurată prin media anilor de școlarizare pentru copiii de vârstă școlară care intră în sistemul școlar. Dimensiunea nivelului de trai este măsurată prin venitul național brut pe cap de locuitor. Scorurile pentru cei trei indici ai dimensiunii IDU sunt apoi agregați într-un indice compozit folosind medii geometrice.
IDU poate fi utilizat pentru a chestiona calitatea politicilor publice, întrebându-se cum două țări cu același nivel al VNB-ului pe cap de locuitor pot ajunge la rezultate diferite în ceea ce privește dezvoltarea umană. Aceste contraste pot stimula dezbaterea despre prioritățile politicilor guvernamentale.
