Coronavirus - România: 32948 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

România, ameninţată cu PROCESUL. Gabriel Resources vrea DAUNE de MILIARDE de DOLARI

Thursday, 01 May 2014, 11:06 Sursă: Mediafax

Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în România, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei.
Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează.

Gabriel Resopurces, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curând. Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţând astfel pornirea acestuia.

Compania nu se aşteaptă, însă, la un vot favorabil, în parte din cauza opoziţiei încă puternice a opiniei publice faţă de proiectul minier şi utilizarea procesului de extracţie folosind cianură. Momentul este de asemenea important, notează The Glode and Mail. Întrucât proiectul de lege ocupă ultima poziţie pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca şedinţa parlamentară să se încheie fără să se ajungă la votul care priveşte Roşia Montană.

Gabriel Resources a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile române pentru până la 4 miliarde de dolari din cauza "multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii", scrie The Glode and Mail. În acelaşi timp, directorul irlandez al Gabriel Resources, Jonathan Henry, al şaselea în acest post începând de la mijlocul anilor '90, a avertizat că eşecul autorităţilor de a aproba proiectul va afecta toată România. "Cazul nostru este foarte solid şi vom fi foarte clari că efortul României de a atrage investiţii străine va avea de suferit foarte mult", a spus el.

Declaraţia directorului a atras o reacţie negativă la adresa companiei în România, după care Gabriel a părut că-şi temperează ameninţările de a cere despăgubiri de la autorităţi. "Vom recunoaşte orice decizie luată de Guvern sau Parlament în privinţa Roşia Montană", a declarat preşedintele Gabriel Resources, Keith Hulley, într-un comunicat la 11 septembrie.

Pregătirile pentru cazul de arbitraj indică faptul că ameninţarea companiei este cât se poate de valabilă, scrie publicaţia canadiană. Compania nu dă detalii despre strategia sa şi nu a specificat ce tratate vrea să folosească pentru a-şi susţine cazul.
"Nu putem comenta asupra niciunui aspect al vreunui caz de arbitraj internaţional pe care l-am iniţia împotriva României", a declarat Bobby Morse, purtător de cuvânt al Gabriel Resources.

Arbitrajul comercial internaţional în general, iar cel de arbitraj împotriva guvernelor în particular, are succes tot mai mare, câştigând teren chiar în faţa litigiilor tradiţionale derulate în tribunal. Ascensiunea tratatelor bilaterale de investiţii dintre ţări a condus la creşterea puternică a numărului de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, derulate prin curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, ICSID (International Centre for Settlement of Investment Disputes - Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii).
Cazurile de arbitraj comercial internaţional sunt judecate cu uşile închise, tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal şi conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.

Compania canadiană Khan Resources a apelat la arbitraj internaţional, notează The Globe and Mail. Khan Resources foloseşte o instanţă de arbitraj din Paris pentru a redobândi controlul asupra unui proiect de extracţie de uraniu în Mongolia, despre care afirmă că a fost expropriat ilegal de către autorităţi.

Proiectul Roşia Montană a fost întârziat începând din anii '90 de protestatari bine organizaaţi şi finanţaţi, variind de la fermieri care nu vor să-şi piardă proprietăţile pentru a face loc minei, la miliardari precum Geroge Soros şi celebrităţi precum Vanessa Redgrave, notează publicaţia canadiană.

Gabriel Resources a utilizat 550 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului şi cheltuieli juridice, fără a avea ce să arate în schimbul banilor, iar în ultimii 20 de ani a schimbat cinci directori generali, fiecare dintre aceştia fiind convins că proiectul este pe punctul de a face progrese semnificative.

Jonathan Henry este al şaselea director general al companiei, iar încercările sale de a implica comunitatea şi de a evidenţia beneficiile proiectului minier nu au deblocat situaţia. Senatul a respins în noiembrie proiectul de lege care ar fi declarat exploatarea de la Roşia Montană ca fiind de "interes public extraordinar".
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

Acţionarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% deţinut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Roşia Montană, în urma reorganizării companiei de stat.
Acţionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beni Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman şi fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Acţiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.

Alte articole din: ACTUAL
Alte articole din: ACTUAL