Fico a dat exemplul industriei auto din Slovacia, care exportă anual un milion de autoturisme în Rusia, echivalentul unui sfert din producția totală, astfel că o sistare a acestor exporturi ar avea implicații majore asupra economiei slovace. Conform unor experți, eventuale sancțiunile economice împotriva Rusiei ar diminua creșterea economică a Slovaciei de la 3% la 1%.
Nu este pentru prima dată când premierul slovac se pronunță împotriva instituirii de sancțiuni economice împotriva Rusiei. În timpul conferinței internaționale pe probleme de securitate GLOBSEC, desfășurată luna trecută la Bratislava, el a acuzat statele Uniunii Europene de 'ipocrizie', întrucât guvernele acestora 'amenință Rusia cu noi sancțiuni și în același timp încheie afaceri cu companiile ruse'. În consecință, a apreciat Fico, nu se poate cere țării sale să sprijine noi sancțiuni ce vor implica anumite costuri economice atât timp cât statele UE nu manifestă solidaritate și nu acceptă să suporte și ele respectivele costuri.
În urma anexării Crimeii, Uniunea Europeană a adoptat două serii de sancțiuni împotriva Rusiei, care au constat doar în interdicții de viză și înghețarea averilor a 61 de responsabili ruși și ucraineni proruși, plus sancțiuni împotriva a două companii din Crimeea. Statele europene au evitat instituirea unor sancțiuni economice împotriva Rusiei de teama represaliilor tot de natură economică ale acesteia, fapt care le-ar afecta fragila revenire economică după perioada de criză.
Țări precum Germania, Italia și Grecia au relații comerciale și energetice importante cu Rusia, Austria și Cipru au legături financiare puternice cu societățile ruse, iar multe state din UE sunt complet dependente de gazele rusești. Și Slovacia achiziționează din Rusia 83% din necesarul ei de gaze naturale.
