Sarmalele au origini turcești, dar au ajuns să fie pregătite în foarte multe țări. Chiar dacă pare un fel de mâncare banal, sarmaua poate fi pregătită în moduri din cele mai diferite.
Originea preparatului este, se pare, în Turcia, iar denumirea românească ar proveni de la termenul ”sarmak”, din limba turcă, termen care înseamnă ”a înfășura, a înveli”. Astăzi, în diferite variante de compoziție, sarmalele se servesc în țări precum Turcia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Iordania, Siria, Liban, Grecia, Croația, Slovenia, Muntenegru, Irak, Ucraina, Rusia, Polonia, Germania, Suedia, Finlanda sau Republica Moldova.
Rețeta de SARMALE a lui Sorin Bontea. Combinația inedită care le face cele mai bune din lume
Delicioasele preparate în foi de varză acră sau dulce se regăsesc într-un volum de specialitate publicat în urmă cu mai bine de 120 de ani. Cartea se numește ”Bucătăria modernă cu o introducere despre hygiena bucătăriei” și a fost tipărită în 1881 la Editura Librăriei Soceco&Comp.
Pentru sarmalele cu varză acră este recomandată următoarea rețetă: ”Facem umplutură din carne de porc tocată mărunt, ceapă și orez nefiert și presărăm umplutura cu piper. Luăm în urmă o căpățână de varză acră, îi desfacem frunzele, punem câte o lingură-două de umplutură pe fiecare și facem sarmalele, în mărime aleasă după plac apoi le punem într-o cratiță ori într-o oală, turnăm zeamă de varză peste ele și le lăsăm să fiarbă în vas acoperit și la foc bun timp de un ceas. La sfârșit dregem mâncarea cu smântână”.
Sarmalele cu varză dulce au o rețetă diferită: ”Tăiem căpățâna de varză în două, o fierbem, o scoatem din apă, îi desfacem frunzele, apoi facem o umplutură din carne de vițel și de porc, cu frunzele înmuiate în lapte, piper și sare. Punem umplutura pe frunzele întinse, facem sarmalele, le punem în cratiță, dăm peste ele unt și smântână, le presărăm cu pesmet și le coacem la cuptor”.
