RAPORT MCV. Comisia UE are "îngrijorări legate de independența justiției" în România RAPORT INTEGRAL

RAPORT MCV UPDATE: CE nu a revizuit obiectivele din raportul MCV, acestea "au fost stabilite la momentul aderării", a declarat Mark Gray, rugat să comenteze faptul că fostul Mona Pivniceru și Robert Cazanciuc au reclamat comisarului Viviane Reding că aceste obiective nu sunt fixe și apar mereu noi chestiuni.
În rapoartele din ultimii 7 ani "recomandările au fost foarte clare" și a fost stabilită o agendă pentru perioada următoare, a mai spus Gray.

"Dacă vă uitați la fiecare raport sunt mii de pagini de analize, sute de întâlniri, interviuri în cadrul misiunilor (de evaluare ale CE la București). Recomandările sunt foarte clare, vă pot indica în fiecare raport din ultimii 7 ani unde Comisia a spus '15 puncte, 10 puncte. Aici este agendă pentru perioada următoare'. Astfel că nu cred că putem sugera că ceea ce trebuia făcut nu a fost clar. Recomandările au fost foarte clare. Din păcate vedem ceva progrese în anumite domenii, nu prea multe (progrese) în altele", a spus oficialul european.

Întrebat dacă CE intenționează să revizuiască obiectivele din cadrul MCV, Mark Gray a respins această variantă.

"Răspunsul este nu. De ce? Pentru că acestea sunt obiectivele stabilite la momentul aderării. Din nou, ele au fost clare", a subliniat Gray.

Oficialul european a declarat că CE are o datorie către celelalte state membre și către cetățenii români și bulgari, aceea ca procesul de reformă să continue, iar obiectivele să fie îndeplinite.

Comisia UE: Continuă criticile politicienilor și atacurile mediatice la adresa justiției

Referitor la solicitarea ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, care i-a cerut comisarului pentru Justiție, Viviane Reding, ca raportul să fie unul tehnic, purtătorul de cuvânt a precizat că rolul CE este să facă "o evaluare tehnică" a progreselor înregistrate de România și Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

"Acesta este o evaluare politică (...) Atunci când adoptăm un raport complet precum cel de astăzi sunt evaluări politice, dar este susținut și de o analiză tehnică foarte considerabilă. În ceea ce privește documentarea, veți găsi o analiză tehnică solidă bazată pe o varietate mare de surse și asta nu ar trebui să fie o surpriză petnru guvern, întrucât multe informații au fost furnizate de guvern", a spus Mark Gray.
Purtătorul de cuvânt a adăugat că "fiecare raport adoptat de Comisie în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare a fost adoptat în unanimitate, în Colegiul Comisarilor, cu sprijinul total al tututor statelor membre, inclusiv al României și Bulgariei".

RAPORT MCV UPDATE: CE nu a revizuit obiectivele din raportul MCV, acestea "au fost stabilite la momentul aderării", a declarat Mark Gray, rugat să comenteze faptul că fostul Mona Pivniceru și Robert Cazanciuc au reclamat comisarului Viviane Reding că aceste obiective nu sunt fixe și apar mereu noi chestiuni.

În rapoartele din ultimii 7 ani "recomandările au fost foarte clare" și a fost stabilită o agendă pentru perioada următoare, a mai spus Gray.

Oficialul european a declarat că CE are o datorie către celelalte state membre și către cetățenii români și bulgari, aceea ca procesul de reformă să continue iar obiectivele să fie îndeplinite.

RAPORT MCV: Combaterea corupției la nivel înalt se lovește de "obstacole semnificative"

RAPORT MCV UPDATE: 'Bilanțul instituțiilor-cheie din domeniul judiciar și în materie de integritate a rămas pozitiv, în ciuda unor circumstanțe uneori dificile. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare și îndelung așteptate, iar spiritul de cooperare dintre instituțiile judiciare și Ministerul Justiției contribuie la soluționarea problemelor de ordin managerial. În acest sens, situația a beneficiat de atmosfera mai calmă din punct de vedere politic din ultimii ani', a spus Mark Gray, care a prezentat ultimul raport privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), notează AGERPRES.

Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar a adăugat că, cu toate acestea, persistă preocupările legate de independența sistemului judiciar și sunt multe exemple de rezistență la măsurile în materie de integritate și anticorupție.

Modificarea expeditivă și netransparentă a Codului penal în decembrie 2013 a stârnit o preocupare generală, fiind privită ca o atingere adusă sistemului de combatere a corupției și de promovare a integrității, chiar dacă Curtea Constituțională a demonstrat funcționarea sistemului de control și echilibru, declarând această modificare neconstituțională.

În ceea ce privește capitolul important al numirilor în posturi-cheie, avem o imagine de ansamblu mixtă, anumite proceduri derulându-se în mod deschis, transparent și pe baza meritelor, în timp ce altele pot face obiectul unor critici din motive legate de interferențe politice. În ansamblu, imaginea are consecințe asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi considerat durabil, iar evoluțiile pozitive — ireversibile.

"În mare, imaginea pe ansamblu arată că se poate să avem niște evoluții pozitive și durabile. Ideea este să se continue pe această cale", a completat purtătorul de cuvânt al CE.

Raportul MCV conține mai multe recomandări specifice pentru viitor, una dintre acestea referindu-se la codul de conduită pentru parlamentari care trebuie să includă niște dispoziții cheie astfel încât aceștia să respecte independența justiției și să indiferent de ce modificări se vor aduce Constituției României.

De asemenea, România ar trebui să adopte măsuri legislative de respectare a sistemului judiciar și să se asigure că nu există excepții în legea privind conflictul de interese și a averii nejustificate.

Comisia invită România să continue și să consolideze progresele realizate în ceea ce privește recomandările sale în materie de reformă a sistemului judiciar, de integritate și de luptă împotriva corupției. Următorul raport va fi publicat peste aproximativ un an.

RAPORT MCV UPDATE: Raportul MCV și raportul anticorupție vor fi pe deplin coerente, dar nu au aceleași obiective, a declarat miercuri Mark Gray, întrebat dacă primul raport anticorupție al CE, care ar urma să fie prezentat săptămâna viitoare, va cuprinde părți din MCV.

"Comisia lucrează la un raport privind toate statele membre (...) Sperăm că în viitorul apropiat va fi prezentat, e prematur să intrăm în detalii", a mai spus Gray.

Acesta nu a precizat data la care va fi publicat raportul anticorupție.

RAPORT MCV, UPDATE: Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului MCV, că există încă îngrijorări legate de independența justiției în România, el subliniind că modificările la Codul penal au generat "îngrijorări majore" în legătură cu capacitatea de combatere a corupției.

"Există încă îngrijorări în legătură cu independența justiției și există foarte multe exemple în ceea ce privește un grad de opoziție la măsurile anticorupție și de integritate", a afirmat Mark Gray.

El a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaților în decembrie 2013 la Codul penal "au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupției".

Conform lui Gray, Comisia Europeană recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziții cheie astfel încât să fie respectată independența justiției.

Mark Gray a subliniat că trebuie să fie asigurat faptul că legislația anticorupție se aplică tuturor în mod echitabil.

RAPORT MCV. Deciziile Parlamentului din decembrie 2013 arată că obiectivele și principiile ale reformei justiției sunt "departe de a fi îndeplinite", fiind nevoie de intervenția CC pentru reiterarea acestora, se arată în draftul raportului Mecanismului de Cooperare și Verificare, potrivit Mediafax.

RAPORT MCV. "Cum este de așteptat ca dezbaterile privind Constituția să revină în 2014 este important ca CSM să aibă posibilitatea de a comenta în toate situațiile legate de sistemul judiciar. În particular, trebuie excluse orice schimbări care ar spori oportunitățile politicienilor în vederea influențării conducerii judiciare sau a independenței și autorității juridice", notează experții UE. Totodată, aceștia recomandă consultarea Comisiei de la Veneției ca semn că orice schimbări viitoare ale Constituției se vor face respectând normele europene.

Documentul alocă un spațiu important adoptării noilor Coduri, unde sunt introduse și observații privind amendamentele la Codul Penal votate de deputați în decembrie 2013.

Astfel, raportul remarcă importanța implementării noilor Coduri, dar notează că au apărut mai multe probleme cu câteva luni înainte de implementarea lor. Acest lucru ar putea necesita o serie de amendamente înainte de intrarea lor în vigoare. De asemenea, documentul face referire la amendamentele controversate la Codul Penal adoptate de Parlament în decembrie fără dezbateri și consultări publice, notând că diverse instanțe, precum CSM sau ÎCCJ, au exprimat" îngrijorări serioase privind aceste amendamente pe motiv că ele ar scoate parlamentarii din sfera legislației privind luarea de mită, trafic de influență și abuz în serviciu".

RAPORTUL MCV citează date DNA potrivit cărora 28 de parlamentari au fost condamnați sau sunt judecați pentru corupție.
Alte critici vizează reducerea substanțială a termenelor de prescripție și încercarea de a scoate de sub incidența legiilor privind conflictul de interese o întreagă categorie de persoane. Autorii raportului notează că amendamentele la Codul Penal au fost declarate neconstituționale în ianuarie 2014 de către Curtea Constituțională. "Decizia Curții Constituționale reprezintă o demonstrație importantă a echilibrului puterilor în stat dar rămâne perplexitatea în legătură cu faptul că aceste amendamente au fost aprobate (în Parlament) ceea ce pare a fi o provocare directă la adresa acestui principiu", se arată în raportul MCV.

Tot referitor la Legislativ, raportul menționează amendamentele la statutul parlamentarilor din ianuarie 2013 care au aduc clarificări privind incompatibilitatea, dar notează că Parlamentul nu oferă motivări atunci când refuză cererea procurorilor de urmărire a unui ales.

Raportul atrage atenția și asupra numărului mare de ordonanțe de urgență, mai ales că uneori urgența legilor nu este clară. Mai mult acestea, împreună cu procedurile parlamentare care nu respectă un minimum de transparență, nu permit consultări și evaluări adecvate.

De asemenea, experții avertizează că pentru mediul de business și societate în general rămâne o îngrijorare mare lipsa de predictibilitate a jurisprudenței instanțelor și interpretarea legilor. În plus, există "o oarecare rezistență în a urma jurisprudența și recomandările instanțelor superioare ceea ce împiedică funcționarea normală a sistemului judiciar".

Raportul notează că în vara și toamna lui 2012 Comisia a primit un număr mare de observații din partea instituțiilor judiciare privind critici directe ale politicienilor sau atacuri motivate politic în mass-media asupra unor judecători, procurori sau membri ai familiilor lor, precum și asupra instituțiilor judiciare. Numărul și forța acestora pare să fi scăzut din 2012, dar exemplele continuă, susține CE, precizând că această situație "contrastează cu practicile din alte state membre, unde respectul pentru principiul separațiilor puterilor în stat și independența judiciară limitează comentariile politicienilor la adresa deciziilor luate în justiție".

Totodată, sunt criticate declarațiile politicienilor care își exprimă simpatia față de cei acuzați de corupție.

CE susține că, potrivit mai multor ONG-uri, oameni de afaceri și experți independenți, există "o vulnerabilitate" la corupție în ceea ce privește achizițiile publice.

În ceea ce privește respectarea deciziilor instanțelor, documentul precizează că, din iulie 2012, sistemul judiciar a trebuit să apeleze de mai multe ori la Curtea Constituțională în urma lipsei de voință a Parlamentului pentru a pune capăt mandatelor unor parlamentari declarați în stare de incompatibilitate. Cel mai recent caz datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat încă o decizie în acest sens.

Președintele CSM a sesizat Curtea Constituțională cu o cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională, în cazul refuzului Senatului de a decide demiterea din funcție a lui Daniel Mora, în urma hotărârii definitive a ICCJ prin care s-a stabilit incompatibiliatea acestuia.

În cazul numirilor în funcții la nivel înalt din justiție, concluziile draftului pentru anul trecut sunt mixte. Dacă "în cazul numirilor la Înalta Curte nu s-a înregistrat niciun semn de interferență, situația este mai dificilă în cazul procurorilor, unde procesul de nominalizare început în septembrie 2012 a avut o încărcătură politică puternică". Experții CE remarcă faptul unii candidați au avut "sentimentul că nu vor fi evaluați corect dacă vor candida".

Chiar dacă propunerile finale au inclus câteva persoane "cu un bilanț solid în lupta împotriva corupției", a fost mai degrabă vorba "de o decizie politică decât de rezultatul unei proceduri care să permită o alegere pe baza competențelor candidaților și o concurență reală". Documentul se referă și la dificultățile apărute în toamna lui 2013 ate privind numirile șefului și adjunctului unei secții a DNA. "Din nou, nominalizări ad interim au fost stopate brusc iar numirile făcute de Ministerul Justiției nu au urmat procedura de consultare a șefului DNA", susțin autorii.

Ca și în precedentele rapoarte, Comisia apreciază activitatea DNA și ICCJ, dar remarcă faptul că există încă "obstacole semnificative". În opinia Comisiei, corupția nu este tratată întotdeauna ca "o infracțiune gravă". În plus, suspendări ale executării sentințelor au loc în număr mare, în timp ce cazurile de confiscare a averilor de la rudele celor condamnați sunt rare. Totuși, CE notează că au existat decizii contradictorii la curțile de apel, dar și la ICCJ, iar procedurile judiciare privind incompatibilitatea durează încă mult.

La capitolul aprecieri sunt menționate CSM, CNI și ANI. "De-a lungul anului trecut, Agenția Națională de Integritate și-a consolidat bilanțul, în pofida unor atacuri și critici, care par a fi coincis adesea cu cazuri ANI împotriva unor figuri politice importante", se arată în draft.

În schimb, pașii făcuți de ANI sunt afectați de nesiguranța provocată de încercările succesive ale Parlamentului de a submina eficacitatea cadrului legislativ. "Este vorba, de exemplu, de încercările de a schimba regulile privind incompatibilitățile pentru aleșii locali din vara lui 2013 sau recentele încercări de a modifica Codul Penal, având ca efect scoaterea unor categorii întregi de persoane de sub incidența legilor privind integritatea sau conflictul de interese", scriu experții europeni.

În concluzie, CE precizează că îngrijorările sale cu privire la independența justiției se mențin. Potrivit draftului, "modul rapid și netransparent în care au fost adoptate amendamentele la Codul Penal în decembrie 2013 reamintesc că nu există consens privind realizarea obiectivelor stabilite în cadrul MCV".

Prin urmare, Comisia invită România să ia măsuri pentru a continua apărarea independenței justiției. Autoritățile de la București trebuie să se asigure că noul Cod de Conduită pentru parlamentari include "prevederi clare" astfel încât parlamentarii și procedurile parlamentare să respecte independența justiției și deciziile sistemului judiciar.

Totodată, trebue asigurate condițiile necesare astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii să-și consolideze munca în direcția protejării independenței justiției. În cea ce privește revizuirea Constituției, Comisia consideră că trebuie să fie respectate actualele prevederi privind separația puterilor în stat. Constituția revizuită trebuie să cuprindă o menționare clară a obligației ramurii executive și legislative de a respecta independența justiției.

La capitolul reforma justiției, CE recomandă adoptarea măsurilor legislative necesare pentru reformarea sistemului judiciar și pentru rezolvarea aglomerării activității unor instanțe, precum și finalizarea procedurilor privind pensiile magistraților.
Comisia invită Guvernul de la București să sprijine pe deplin legislația dezvoltată de ANI și să extindă condiționalitățile ex-ante de la licitațiile ce implică fonduri europene la toate licitațiile privind achizițiile publice.

În plus, Executivul european recomandă dezvoltarea unei strategii naționale anticorupție prin care să fie introduse obiective și obligații mai consistente pentru administrația publică. Potrivit sistemului de lucru al CE, la raportul MCV pot fi aduse modificări până în ultima clipă, inclusiv în cadrul Colegiului Comisarilor, unde se aprobă varianta finală.

Deși va fi introdus anul acesta și un raport privind corupția în toate statele UE, Comisia va menține MCV, următorul raport fiind programat peste un an. Conform presei bulgare, raportul MCV pentru Bulgaria va fi mai dur decât al României.

Site-ul Novinite.com scrie, marți, că CE ar urma să anunțe că va continua să monitorizeze progresele înregistrate de Bulgaria în domenii ale reformei judiciare, crimei organizate și corupției.

Potrivit site-ului, raportul CE cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria de la aderarea la UE - în 2007, alături de România -, care urmează să fie publicat miercuri, ar urma să fie foarte dur.

Acesta va critica un număr de nominalizări controversate, inclusiv nominalizarea unui presupus "mogul" media controversat, Delian Peevski, deputat din cadrul partidului minorității turce Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS, liberal), ca director al Agenției de Stat pentru Securitate Națională (DANS).

Nominalizarea a declanșat proteste de stradă și solicitarea demisiei Guvernului condus de Plamen Oreșarski, susținut de socialiști. Raportul urma să fie publicat până la sfârșitul lui 2013, dar a fost amânat pentru ianuarie, afectând aspirațiile ambelor state de aderare la Schengen.