Raluca Turcan, adresă către Marcel Boloș în privința noilor măsuri fiscale: Peste 61% din instituțiile publice de cultură vor fi desființate

„Rețeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021.  Similar numărul așezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcție de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcționale în 2020.. Astfel, dintre cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică care își desfășoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desființate prin aplicarea acestor măsuri”, arată ministrul Raluca Turcan, în documentul transmis către Marcel Boloș și premierul Marcel Ciolacu, obținut de News.ro.

Turcan mai spune că măsurile fiscale avute în vedere de către Guvern prin ordonanța de urgență care este încă în lucru vor avea consecințe grave asupra sectorului public cultural.

„Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecințelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecințele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituția României”, conform sursei citate.

Ministrul Culturii transmite, în adresa respectivă și date cu privire la importanța sectorului cultural la nivel național:

- Sectorul cultural reprezintă 3,1% din produsul intern brut (PIB) național;

- În 2020, bunurile și serviciile creative au reprezentat 3,21% din totalul mărfurilor și serviciilor exporturi;

- La nivel mondial, SCC - Sectoarele culturale creative (atât din mediul public, cât și cele din mediul privat) oferă 6,2% din totalul locurilor de muncă;

- SCC au generat până în prezent aproape 50 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume;

- SCC angajează în mod constant, mai mulți tineri (15-29 de ani) decât alte sectoare”.

Raluca Turcan mai precizează că prin acest document nu solicită excepții pentru sectorul cultural, „fiind conștienți și preocupați de situația financiară dificilă a României potrivit contului de execuție bugetară, menționată în preambulul documentului de lucru”

„Ne dorim ca măsurile care vor fi implementate să asigure, pe lângă scăderea cheltuielilor publice, funcționarea eficientă a instituțiilor publice de cultură în vederea asigurării garantării dreptului de acces la cultură potrivit prevederilor Constituției României”, mai prevede sursa menționată.

Ea mai precizează că unul dintre articole ale OUG pregătit de Marcel Boloș și anume cel care stipulează că „numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează”, va avea impact asupra bibliotecilor publice, muzeelor, instituțiilor publice de spectacole și concerte cum ar fi teatrele, operele și filarmonicile, centrele culturale, școlile populare, centrele pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale, căminele și casele culturale.

Bibliotecile publice:

„- în România există multe localități în care biblioteca publică este singurul loc în care adulții sau copii din medii defavorizate pot citi, studia, realiza temele sau pot beneficia de instruire;

- în mediul rural există aproximativ 1.900 de biblioteci, în care există angajat un singur bibliotecar; dacă postul este vacant și se desființează în urma aplicării articolului de mai sus, atunci se desființează și singura sursă de informare și lectură pe care statul Român o oferă comunității respective;

- reamintim faptul că statisticile europene plasează jos România atunci când este vorba de structuri infodocumentare și acces gratuit la informație”.

Muzeele:

- la nivel național, în majoritatea județelor, muzeele județene și locale sunt principalul furnizor de programe cultural-educaționale pliate pe nevoile comunității. Aplicarea articolului în forma prezentată va genera dispariția identității locale reprezentată de instituțiile muzeale județene și locale;

- muzeele, prin natura patrimoniului deținut, necesită un personal de specialitate de înaltă calificare, cu experiență în domenii diverse (științe umaniste, arte, științele naturii, științe sociale), la care se adaugă, ținând cont de provocările societății contemporane, competențe specifice din sfera digitizării, marketingului, sociologiei, managementului de proiect. Complexitatea ridicată a acestor posturi face dificilă ocuparea posturilor vacante, mai ales în cazul instituțiilor muzeale din mediu rural sau mic urban, în condițiile migrării constante a forței de muncă superior calificată înspre urbanul mare. Handicapul generat de complexitate este dublat de nivelul foarte scăzut al salarizării în muzeele județene sau locale;

Instituțiile publice de spectacole și/sau concerte (teatre, opere, filarmonici etc.):

- instituțiile publice de cultură funcționează cu personal de specialitate, care necesită studii specifice și experiență în domeniu, angajarea acestora depinzând de bugetul alocat de către autoritate, precum și de proiectele pe care le derulează instituția;

- majoritatea contractelor de muncă pe durată determinată/pe proiect sunt încheiate pe perioada desfășurării stagiunilor;,

- în perioada iulie - august, instituțiile de spectacole și/sau concerte funcționează cu personal redus, fiind perioada de vacanță între stagiuni;

- aplicarea prevederilor articolului de mai sus ar anula posturile vacante existente în acest moment, inclusiv cele unice, și ar incapacita instituțiile de spectacole și/sau concerte să mai deruleze proiecte de anvergură iar, în cazul instituțiilor cu o organigramă redusă, va duce chiar la imposibilitatea desfășurării activității acestora; va fi afectată în mod direct buna funcționare a orchestrelor, a trupelor de teatru, a ansamblurilor de balet etc;

- de precizat că inclusiv activitatea compartimentelor tehnice presupune respectarea unor cerințe de personal, fără de care exploatarea la scenă a spectacolelor nu poate fi asigurată în condiții de siguranță pentru angajați și spectatori.

Așezămintele culturale (centre culturale, școli populare, centre pentru promovarea și conservarea culturii tradiționale, cămine și case culturale etc.)

- acest tip de instituții publice de cultură ocupă un loc aparte în sistemul public, datorită faptului că activitatea lor culturală, este una cu un puternic impact social și, fiind importante mai ales pentru configurarea unei oferte cultural-educaționale minimale în mediul rural și urban mic;

- precum în cazul bibliotecilor, căminele culturale funcționează cu un număr redus de personal, de multe ori fiind vorba de 1-2 posturi;

- anularea acestora ar echivala cu desființarea căminului și cu îndepărtarea ofertei culturale din spațiul rural”.

Vor fi anulate 250 de posturi din instituțiile publice subordonate Ministerului Culturii

La nivelul instituțiilor publice din subordinea Ministerului Culturii impactului va fi semnificativ, urmând să fie anulate aproximativ 250 de posturi, care vor face, în unele cazuri, imposibilitatea derulării activității pentru care instituțiile respective au fost înființate de către statul român, atrage atenția în document, Raluca Turcan.

Majoritatea autorităților publice locale nu au instituții publice de cultură cu peste 50 de angajați și astfel vor trebui să le comaseze

Ministrul Culturii mai precizează în adresa transmisă ministrului Boloș că „majoritatea autorităților publice locale nu au instituții publice de cultură cu peste 50 de salariați, astfel că vor trebui să le comaseze (teatru, muzeu, ansamblu popular etc.) și să reducă cu cel puțin 15% din personal (actori, muzeografi, dansatori etc.). Pentru menținerea activității, muzeografii vor completa trupa de teatru, iar actorii, când nu repetă și nu joacă, vor asigura conservarea bunurilor culturale din muzeu”.

Măsurile fiscale vor afecta și unele instituții culturale care implementează proiecte prin PNRR sau fonduri europene

Turcan mai avertizează că măsurile avute în vedere de Executiv vor afecta și instituțiile culturale care implementează proiecte prin PNRR sau cu fonduri europene nerambursabile, cum ar fi Administrația Fondului Cultural Național care are 25 de posturi dintre care 22 ocupate și Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală care are 42 de posturi dintre care 33 sunt ocupate.

„Desființarea sau comasarea acestora cu alte instituții sunt de natură, pe lângă bulversarea sistemului de finanțare a proiectelor culturale, precum și cel de cercetare în domeniul culturii, să pună în pericol atingerea jaloanelor din PNRR precum și pierderea fondurilor obținute din programele europene”, potrivit sursei amintite.

Impactul asupra bugetelor instituțiilor culturale

Ministrul Culturii mai atenționează că prevederea din OUG aflată în lucru care spune că „începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”, va afecta bugetele instituțiilor culturale.

„Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității instituțiilor publice de cultură din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă intrarea în incapacitate de plată. Practic, prin impunerea acestui procent autoritățile publice locale vor fi nevoite să concedieze masiv personalul instituțiilor publice de cultură din subordine, urmând totodată să înceteze efectiv activitatea unora dintre acesta din lipsă de fonduri”, precizează documentul obținut de News.ro.

„Considerăm că este cel puțin discutabil în ce măsură soluția normativă propusă va îndeplini scopul acesteia, comunicat în spațiul public, anume acela de a se obstrucționa realizarea de serbări, evenimente culturale de masă, bugetofage, de către autoritățile administrației publice locale. Este mult mai mare pericolul ca acele serbări să fie păstrate, iar pentru a se încadra în procentul impus, autoritățile publice locale să reducă cheltuielile cu funcționarea instituțiilor publice de cultură, cu consecință directă asupra caracterului de continuitate a ofertei culturale și a cantității și calității proiectelor acestor instituții, mergând până la pericolul desființării lor din motive financiare”, mai spune Turcan, în adresa transmisă ministrului Boloș.

Transferarea direcțiilor județene pentru cultură la autoritățile locale reprezintă un potențial conflict de interese

Referitor la prevederea din acea OUG care spune că „începând cu data de 1 ianuarie 2025 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene; Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale următoarele: Direcții județene de Cultură care se află în coordonarea/subordonarea autoritatea Ministerului Culturii”, Turcan explică faptul că transferarea direcțiilor județene pentru cultură la autoritățile locale ar reprezenta un posibil conflict de interese.

„Atragem atenția că transferarea Direcțiilor Județene pentru Cultură la autoritățile locale reprezintă un potențial conflict de interese, având în vedere că multe dintre proiectele imobiliare sunt inițiate chiar de către autoritățile locale, punând, astfel, în pericol patrimoniul cultural imobil. Procesul de avizare va fi viciat, urmând ca dorința de dezvoltare a comunitățiilor locale să intre în conflict cu măsurile de protecție ale patrimonului cultural care nu vor mai fi supravegheate de către un terț independent”, avertizează ministrul Culturii.

Raluca Turcan propune reorganizarea serviciilor deconcentrate ale Ministerului prin înființarea de direcții regionale

Ministrul Culturii îi propune premierului Marcel Ciolacu și ministrului de Finanțe Marcel Boloș, în vederea reducerii cheltuielilor publice să fie realizată reorganizarea serviciilor deconcentrate ale ministerului pe care îl conduce, prin înființarea unor direcții regionale corespondente regiunilor de dezvoltare ucurești-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud și Sud-Est.

„În acest sens, pentru a reduce cheltuielile publice, precum și pentru a eficientiza activitatea serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii, pentru a întării capacitatea de monitorizare, inspecție, control în teritoriu din partea guvernului, considerăm că se impune reorganizarea serviciilor deconcentrate ale ministerului prin înființarea de direcții regionale corespondente regiunilor de dezvoltare - București-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud și Sud-Est):

Direcțiile regionale pentru cultură:

„Direcțiile regionale pentru cultură vor fi organizate la nivelul regiunilor de dezvoltare, vor avea personalitate juridică și vor reprezenta Ministerul Culturii în teritoriu”, mai indică sursa citată.

„Ținând cont de necesitatea ca acest serviciu al autorității publice centrale să fie atât eficient cât și credibil în fața cetățenilor, vor îndeplinite următoarele condiții:

- la nivelul fiecărui județ, pentru a asigura contactul direct cu cetățeanul, beneficiarul direct al serviciului public, direcțiile regionale vor avea puncte de lucru fără personalitate juridică constituite din specialiști în domeniu, în funcție de numărul de monumente istorice, situri arheologice, patrimoniu mobil gestionat etc.

- aparatul tehnic (juridic, resurse umane, financiar etc.) va fi organizat la nivelul direcțiilor regionale pentru toate structurile județene din regiune.

- direcțiile regionale vor fi conduse de către un director (vor fi 8 funcții de director în loc de 42 în prezent) și vor fi formate din personalul necesar acestora în funcție de necesitățile regiunii respective”, mai arată Turcan, în adresa transmisă.

Avantajele propunerii:

- eficientizarea actului administrativ prin reducerea birocrației (raționalizarea circuitelor documentelor; simplificarea procedurilor de emitere a avizelor etc.);

- reducerea costurilor administrative;

- legătura directă cu cetățenii, beneficiarii direcți ai actului administrativ;

- întărirea capacității administrative;

- implementarea unui sistem de check and balances în ceea ce privește procesul decizional ca parte a prevenirii fenomenului de corupție;

- posibilitatea de a atrage/gestiona fonduri nerambursabile;

- dezvoltarea unor strategii inteligente de dezvoltare a serviciilor publice prin încheierea de parteneriate între universități, institute de cercetare, administrație publică locală etc. cu scopul de a crește calitatea serviciilor oferite”, mai arată Raluca Turcan în documentul obținut de News.ro.