Proiectul legii anti-comunism, respins la primul test. Printre argumente: postarea de poze din copilărie cu pionieri ar putea deveni infracțiune

Marți, inițiativa a fost respinsă în Comisia Juridică a Senatului, după o dezbatere intensă despre efectele pe care le-ar putea avea o astfel de reglementare.

Discuțiile dintre senatori au scos la iveală dileme legate de limitele legii, de modul în care ar putea fi interpretate simbolurile și chiar de situații aparent banale, precum publicarea unei fotografii vechi din copilărie.

Suveniruri cu simboluri comuniste, invocate în dezbatere

Senatorul Remus Negoi a susținut proiectul de lege și a explicat că inițiativa vine pe fondul unei tendințe pe care o consideră îngrijorătoare: reabilitarea imaginii comunismului în spațiul public.

„Am văzut cu ochii mei, la Castelul Peleș, de exemplu, tarabe care vând simboluri ale comunismului pe post de suveniruri pentru turiști. Curentul care a apărut în ultima vreme induce ideea că comunismul a fost oareșicum ok, că lumea avea serviciu, că lumea avea case”, a susținut senatorul.

Întrebările ridicate de senatori: de la Instagram la simboluri oficiale

Proiectul a ridicat însă numeroase semne de întrebare în rândul membrilor comisiei, care au încercat să afle cum ar funcționa concret o astfel de lege.

Senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș a oferit un exemplu personal pentru a ilustra posibilele situații absurde care ar putea apărea dacă actul normativ ar intra în vigoare.

„Am o poză de când eram în costum de pionier, cu cordon albastru, era un simbol comunist. Dacă mi-aș pune poza pe Instagram cu acel cordon albastru în costum de pionier, s-ar putea să provoc o reacție infracțională dacă această lege trece. Dle senator, ce faceți cu partidele comuniste legale și chiar statale? De exemplu, dacă vine reprezentantul Chinei și vine cu simboluri comuniste pe mașină cam ce ați face dvs., pentru că legea penală e aplicabilă pe teritoriul României? Mai avem un partid comunist agreat, și chiar parlamentar, în Republica Moldova. Eu aș evita să fac legături directe între nazism și comunism, pentru că sunt partide în momentul de față, inclusiv în comunitatea europeană, care se declară comuniste și sunt agreate în circuitul democratic”, a intervenit senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș, membru al Comisiei Juridice.

Ali Khamenei: drumul de la tânăr revoluționar la profet al terorismului. A fost ultimul lider străin cu care s-a văzut Nicolae Ceaușescu

„Steaua Heineken” și excepțiile prevăzute în proiect

În replică, Remus Negoi a explicat că proiectul de lege conține o serie de excepții, tocmai pentru a evita situațiile în care simboluri similare ar putea fi sancționate fără sens.

Potrivit acestuia, inițiativa nu ar incrimina simbolurile sau materialele utilizate oficial de state sau cele care reprezintă mărci comerciale.

Negoi i-a răspuns că legea exclude de la infracțiune simbolurile sau materiale „utilizate de state membre ale ONU sau simboluri ori materiale care constituie semne comerciale” pentru că, de exemplu, „berea Heineken, nu știam acest lucru până să lucrez la această lege, conține un element care provine din comunism, steaua roșie”.

„Comunismul este parte a istoriei noastre”

În timpul dezbaterii, senatoarea Nadia Cerva a atras atenția că idei similare au mai fost încercate în trecut, fără succes.

„Vă reamintesc că o astfel de încercare de lege a mai fost în Parlament în 2005, în 2007, în 2010 și în 2015, toate respinse. Sub o formă sau alta s-a încercat la fel, ba cu partide, ba cu simboluri. Acum să zicem că în 2026 noi trebuie să ne trezim și să luam atitudine...vine CEDO și ne spune niște lucruri, că dacă citiți cu atenție e destul de clar că nu putem sa restricționăm doar așa că nu ne place noua cum sună comunism, iar acum că vrem sau că nu vrem, că ne place sau nu ne place, majoritatea de pe aici suntem născuți în comunism. Poate fetele alea, pe acolo, mai tinere”, a spus senatoarea, arătând către staff-ul comisiei. „Deci haideți să nu trecem, totuși, e parte a istoriei noastre, cu bune și cu rele, pe care trebuie să ne-o asumăm”, a conchis senatoarea.

Primul obstacol parlamentar

În urma discuțiilor, Comisia Juridică a Senatului a adoptat marți un raport de respingere a proiectului de lege. Decizia a venit după dezbaterile desfășurate în plenul comisiei în cursul săptămânii trecute.

Chiar și așa, inițiativa legislativă nu este definitiv respinsă. Propunerea urmează să ajungă în plenul Senatului, care este prima cameră sesizată, unde va fi supusă dezbaterii și votului.

Unde era Nicolae Ceaușescu în noaptea cutremurului din 4 martie 1977 și cum a reacționat