Un proiect pilot, inspirat din Israel, care vizează implementarea unui sistem de irigații pe o suprafață de peste 25.000 de hectare, cu utilizarea apei epurate provenite de la stația de epurare din municipiul Buzău, a captat atenția Comisiei Europene și a devenit un exemplu de bune practici în România. Acest proiect inovator are ca scop optimizarea utilizării resurselor de apă și dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, iar monitorizarea atentă a Comisiei Europene demonstrează importanța și relevanța sa în contextul european.
În cadrul unei conferințe privind "Impactul economiei circulare asupra sectorului apei în România" desfășurată la Primăria Municipiului Buzău, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a subliniat rolul proiectului desfășurat la nivel local în perspectiva dezvoltării sale la nivel național, în concordanță cu cerințele în materie de mediu impuse de Uniunea Europeană.
"Încet, încet și apa este privită ca o resursă care trebuie reutilizată. Am avut o deplasare cu un grup interministerial în Israel, sigur, înainte de începerea conflictului, care este o țară care face pionierat în ceea ce înseamnă reutilizarea apelor uzate în agricultură. Municipiul Buzău a stârnit interesul la nivelul Comisiei Europene, la Bruxelles. Chiar dacă este un proiect în pregătire, chiar dacă discutăm de planificare, faptul că există dorința de a lansa un astfel de proiect a stârnit interesul Comisiei Europene pentru că vor să ne vadă că ne mișcăm și în această direcție ... Acesta este rolul Buzăului să ne ofere inspirație și o direcție, mai ales pentru comunitățile, altele decât marile centre urbane cum este Bucureștiul, să ofere inspirație comunităților locale din România", a declarat secretarul de stat Roxana Mînzatu.
Ordonanța austerității amână premiile pentru olimpici. Un consiliu județean, pus într-o situație-limită, din cauza lipsei de fonduri
Reutilizarea apelor uzate ar conduce la reducerea cheltuielilor asociate proceselor de epurare biologică, ce implică energie electrică, reducerea costurilor legate de deversarea apelor epurate în râul Buzău și sprijinirea agricultorilor cu apă, în perioadele în care se instalează seceta.
"Din păcate, secetă există aproape în fiecare an și foarte rar mai plouă. Noi dăm de la stația de epurare a municipiului Buzău 10 milioane de metri cubi de apă, 3.000 de Megawați consumați. Apa aceea trebuie să îndeplinească condiții, această apă o dăm în râul Buzău, râul Buzău în Siret, din Siret în Dunăre și din Dunăre în Marea Neagră. Această apă este aruncată la propriu pe 'Apa Sâmbetei'. De aici a apărut această idee de a utiliza această apă după modele care sunt în lume, pentru a putea iriga circa 25.000 hectare atât pe teritoriul municipiului Buzău și în comunele din sud, spre Brăila. La stația de epurare se obțin anual circa 12 tone de nămol, în întregime, cu analize serioase, se trimit în agricultură și în perspectivă vrem să ne ducem și spre biogaz, adică să scoatem biogazul din el și apoi să îl folosim sub formă de compost", a precizat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.
Apa menajeră devine astfel o sursă prețioasă pentru agricultură, sunt de părere reprezentanții Asociației Române a Apei (ARA), Israel fiind una din țările etalon în acest domeniu.
Ac de cojocul celor care vor să „fenteze” executarea pedepselor privative de libertate. Proiectul de lege a primit undă verde în comisie
"Folosirea apei în agricultură este un model de bună practică, este un model aici la Buzău. Apa de ploaie, apa menajeră pot fi folosite pentru irigații, un concept foarte bun valorificat în Israel, în România este mai puțin valorizat. Suntem în plin proces de schimbări climatice motiv pentru care va trebui să ne uităm la ceea ce înseamnă industria climatică în viitor", a subliniat președintele ARA, Ilie Vlaicu, citat de Agerpres.
Totodată, consilierul de stat Laszlo Borbely a anunțat că, la rândul său, Guvernul implementează o strategie de economie circulară în care se regăsesc măsuri similare cu cele din strategia aprobată de municipiul Buzău încă din anul 2020.
"Buzăul reprezintă un oraș emblematic în ceea ce reprezintă economia circulară, după ce în 2020 a aprobat o strategie până în 2030 de economie circulară și a și implementat-o până acum în zona școlilor și în alte domenii. Iată că Guvernul are în 2022 o nouă strategie de economie circulară și de o lună de zile avem și un plan de acțiune în care apar acele elemente care se regăsesc și în strategia orașului Buzău", a subliniat consilierul de stat Laszlo Borbely.
Marea resetare termică. Cum vrea Europa să tremurăm de frig în case spunând că 17 grade Celsius este o temperatură optimă
