Călin Nistor, procurorul-șef adjunct al DNA, vorbește, într-un interviu, despre atacurile la adresa Justiției, care au ajuns în atenția Inspecției Judiciare a CSM, despre susținerea de care se bucură DNA din partea ambasadelor străine la București, precum și despre corupția din sistemul medical.
Călin Nistor spune, în interviul acordat pentru site-ul constantanoastra.ro, că pentru procurori "contează susținerea din partea oricărei persoane, cu atât mai mult contează susținerea reprezentanței unui stat cu tradiție în domeniul judiciar și a democrației".
"Din luările de poziție publice până la acest moment, am constatat că activitatea direcției este susținută mai mult de reprezentanțele străine în România, decât de alte entități române", a comentat Nistor.
În ceea ce privește sesizările DNA către Inspecția Judiciară a CSM, Nistor declară că, în proporție de 99%, acestea s-au concretizat.
"Legat de finalizarea acestei acțiuni, este greu de cuantificat aceasta, întrucât ea se materializează printr-un comunicat emis de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, nu este lipsit de importanță faptul că, urmare a verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară, s-a stabilit că aserțiunile celor care atacau instituția erau nereale. Se poate discuta și cred că o modificare legislativă ar fi binevenită, în sensul în care persoana care face aserțiuni nereale ar putea fi și sancționată, însă despre modalitatea sancțiunii și care ar trebui să fie natura acesteia, se poate discuta", a precizat Nistor.
Procurorul-șef adjunct al DNA a vorbit și despre corupția din sănătate.
"Corupția în sistemul medical nu se manifestă doar prin așa-zisa mită dată medicului sau asistentului medical, ci se manifestă și prin achiziții de medicamente sau tehnică medicală la valori mult mai mari decât valoarea de piață, investiții realizate în mod fraudulos, decontări frauduloase de medicamente. Acestea reprezintă doar o parte dintre manifestările corupției în domeniul medical și este cert că diminuarea acestora ar conduce la sporirea veniturilor în sistemul medical.
Este adevărat că salarizarea poate fi o componentă importantă în diminuarea corupției, însă nu este suficientă ca unică măsură, ci ar trebui suplinită cu multe alte măsuri în cadrul sistemului medical românesc. Împrejurarea că o persoană are salariul mic și din aceste considerente primește mită, nu reprezintă o apărare veridică, chiar și din considerente sociologice, nu neapărat penale", a conchis Nistor.
