PREMIERĂ în justiția din ROMÂNIA: Două persoane vor fi arestate la domiciliu

Premieră în justiție de la intrarea în vigoare a noului cod penal. Judecătoria Buftea a decis arestarea la domiciliu a două persoane anchetate în dosare de șantaj și de tăinuire. În plus, instanța a precizat că nu este cazul ca aceștia să poarte brățări electronice, informează Realitatea TV.

Cei doi bărbați nu vor avea voie să-și părăsească locuințele, să intre în contact cu alte persoane sau să dețină telefoane mobile.

"Arestarea la domiciliu înseamnă nu că inculpatul poate să circule liber unde dorește, ci că este arestat la domiciliu. Nu cred că în acest moement există efectiv dispozitivul tip brățară pentru monitorizare. Codul pentru procedură penală mai prezenta și alte aspecte, să se prezinte în fața organului de urmărire penală, să nu comunice cu persoana vătămată, etc. Evident, lucrurile acestea vor putea fi puse în executare, însă nu și partea cu dispozitivul. În momentul în care părăsește perimetrul respectiv, ofițerul de supraveghere ar trebui să intervină imediat. Și noi așteptăm să vedem cum va fi pusă în executare sentința", a declarat la Realitatea TV avocatul Adrian Cuculiș.

Ce spune președintele CSM despre lipsa brățărilor electronice

Președintele CSM, Adrian Bordea a declarat, joi, că în cazul măsurii arestului la domiciliu, prevăzută de noul Cod de procedură penală, în mod normal, toate organismele statului trebuiau să ia măsurile necesare în cazul mijloacelor tehnice, precizând însă că legea trebuie aplicată.

Judecătorul Adrian Bordea a făcut declarația în contextul în care au fost pronunțate soluții de arest la domiciliu, însă nu există dispozitive electronice de supraveghere, necesare în această situație.

"Sunt aspecte tehnice care trebuiau, într-adevăr, reglementate cumva, pentru că, iată, codul acesta este de trei, patru ani aproape. În mod normal, toate organismele statului trebuiau să-și ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare", a spus președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după ședința Plenului.

Întrebat dacă el ar da o soluție de arest la domiciliu, în condițiile în care nu există infrastructura necesară, Adrian Bordea a spus că, "în mod normal, codul trebuie aplicat".

"E o întrebare destul de subtilă. Ce să vă spun? În mod normal, codul trebuie aplicat, legea trebuie aplicată. Nu putem să spunem că nu o aplicăm pentru că nu avem mijloace tehnice. Trebuie să o aplicăm", a mai spus Adrian Bordea.

Vicepreședintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a admis că ar fi o problemă în ceea ce privește supravegherea persoanelor arestate la domiciliu, însă și-a exprimat convingerea că vor fi găsite soluții.

"Eu nu discut normele de aplicare ale poliției sau regulamentul intern al activității poliției. Într-adevăr, poate este o problemă la acea posibilitate de supraveghere electronică, dar sunt convins că vor fi găsite soluții de către Inspectoratul General al Poliției Române, de către Ministerul de Interne, pentru a fi acoperită problema. Instituția cu siguranță își va găsi aplicabilitate", a spus Gheorghe Muscalu.

Același punct de vedere a fost împărtășit și de procurorul general al României, Tiberiu Nițu.

"Vă asigur că vor găsi instrumentele necesare ca măsura să fie pusă în aplicare și verificată. Credeți-mă că la această întrebare - «De ce nu au fost achiziționate?» - nu vă pot răspunde eu", a spus procurorul șef al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Un magistrat de la Judecătoria Buftea a dat, miercuri, în baza noilor coduri, două decizii de arest la domiciliu, în cazul unei persoane judecate pentru șantaj și al unui bărbat acuzat de tăinure, aceasta fiind fiul vrăjitoarei "Mama Omida".

Una dintre decizii a fost luată într-un dosar de șantaj care se judecă, în primă instanță, la Judecătoria Buftea. Instanța a admis cererea inculpatului Tudorel Mihai și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei, potrivit site-ului Judecătoriei.

Potrivit deciziei instanței, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește pentru a se prezenta în fața organelor judiciare, atunci când este citat. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată în 48 de ore de la pronunțare.
Avocatul acestuia, Adrian Cuculis, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că pe parcursul cercetărilor a introdus pentru clientul său o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar întemeiată pe normele vechiului Cod de procedură penală, dar între timp au intrat în vigoare noile coduri, context în care instanța de judecată a recalificat cererea.
Avocatul a spus că și procurorul de ședință a fost de acord cu solicitarea și a arătat că ar putea fi dispusă o măsură mai puțin restrictivă, respectiv cea a arestului la domiciliu.

Adrian Cuculis a precizat că aceasta ar fi prima dată când se ia această măsură în România, pe baza prevederilor noilor coduri, dar că nu poate spune cu exactitate cum se va face punerea ei în aplicare. El a adăugat că, din cauza lipsei de logistică, respectiv a brățărilor, precum și a unor sisteme de supraveghere în acest sens, decizia de miercuri a instanței nu are aplicabilitate. Avocatul a arătat că, în opinia sa, ar putea fi desemnat un polițist de la secția din raza domiciliului unde se execută arestul, care să păzească imobilul.

Cuculis a mai spus că, în opinia sa, procurorul nu va mai contesta această măsură, în condițiile în care a pus concluzii de admitere, astfel că decizia ar rămâne definitivă la 48 de ore de la pronunțare, respectiv vineri.
Judecătoria Buftea a luat, miercuri, aceeași măsură și în cazul lui Viorel Motoi, fiul vrăjitoarei "Mama Omida". Acesta a fost trimis în judecată în ianuarie 2014, alături de alte patru persoane, într-un dosar de tăinuire.

Judecătorul care a soluționat cauza a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive în cazul lui Viorel Motoi cu arestul la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei. Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la pronunțare.
"În temeiul art. 221 alin 5 Cpp pe durata măsurii, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuiește pentru prezentarea în fața organelor judiciare, la chemarea acestora", conform deciziei instanței.

Unele dintre modificările Codului de procedură penală care a intrat în vigoare la 1 februarie se referă la măsurile preventive. Interdicția de a părăsi localitatea sau țara au fost eliminate, iar ca măsură preventivă a fost introdus arestul la domiciliu.

Conform noii legislații, măsura arestului la domiciliu constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligația de a se prezenta în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alți participanți la comiterea infracțiunii, cu martorii ori experții, precum și cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obișnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

"Judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (...) La cererea scrisă și motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențiale de existență, precum și în alte situații temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului", potrivit noilor prevederi.

Măsurile preventive prevăzute în noul Cod de procedură penală sunt: reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă.