Prima universitate înființată în România, în DECLIN FINANCIAR. Cadrele didactice nu au primit banii

"Există o problemă la nivelul întregii universități pentru că nu sunt bani pentru achitarea acestor drepturi salariale. Chiar și facultățile considerate bogate, cu venituri proprii mai mari, întâmpină aceeași problemă. Finanțarea din bugetul ministerului este din ce în ce mai mică, studenții vin din ce în ce mai puțini, dar normele didactice au rămas în continuare foarte multe", a declarat corespondentului MEDIAFAX, miercuri, conf. univ. dr. Cătălin Lungu, liderul sindicatului UNIO de la UAIC.

Declinul financiar de la prima universitate înființată în România a început din anul universitar 2009-2010. Conform datelor din buletinul statistic al universității, față de anul respectiv instituția de învățământ superior are cu 8.000 de studenți mai puțini și primește o finanțare cu 18 milioane de euro mai mică din partea Ministerului Educației Naționale.

În același timp, însă, până în luna martie a anului 2013, când s-a redus sporul de performanță la jumătate, salariile angajaților au rămas, în general, la aceeași valoare. Mai mult, dacă în 2008 existau la nivelul întregii universități 1.800 de norme didactice, conform datelor obținute de corespondentul MEDIAFAX de la sindicatul UNIO, la începutul anului 2013 existau 1.790. Astfel, numărul de norme s-a păstrat în condițiile în care, în 2008, universitatea avea peste 40.000 de studenți, iar în 2013 cu câteva sute peste 25.000.

"Iar locul de unde se face economie în acel moment este plata cu ora. Adică orice oră pe care o faci mai mult decât norma de bază se plătește cât mai puțin. Am un exemplu de un profesor care a ieșit la pensie la facultatea mea (n.r. - de Chimie), a avut în continuare normele din ambele semestre, și-a continuat aceeași activitate doar că în regim de plata cu ora și câștigă mai puțin decât o femeie de serviciu", a adăugat liderul sindicatului.
După problemele financiare de anul trecut, universitatea a impus o serie de plafoane de cheltuieli pe care fiecare facultate trebuia să le respecte pentru a-și acoperi atât cheltuielile salariale, cât și alte cheltuieli curente. Astfel, din banii primiți, facultățile trebuie să folosească cel mult 80% pentru plata salariilor. În acest moment, din datele prezentate corespondentului MEDIAFAX de către conducerea administrativă a Universității "Alexandru Ioan Cuza", doar trei facultăți din cele 15 pe care le are instituția de învățământ superior nu depășesc întregul plafon de 100% doar cu salariile: Facultatea de Drept, Facultatea de de Informatică și Facultatea de Educație Fizică și Sport.

Conducerea administrativă a universității afirmă că, din banii pe care îi are la dispoziție, atât din veniturile proprii, cât și din finanțarea primită de la minister, nu poate susține și plata salariilor de bază și plata normele ținute în regim de plata cu ora. Din cifrele primite de la instituția de învățământ superior, plafonul salarial la nivelul întregii universități este de aproximativ cinci milioane de lei, dintre care 4,8 milioane de lei sunt necesari lunar pentru acoperirea salariului de bază. Astfel, pentru cursurile susținute în regim de plată cu ora rămân, la nivelul întregii universități, 200.000 de lei.

"Decizia este la nivelul fiecărei facultăți. Ei pot să își păstreze, din banii alocați, salariul de bază mai mare și să nu plătească cu ora sau pot să-l aducă pe acesta la minimum pentru a rămâne bani ca să facă și acele plăți. Dar există o discrepanță între dorința oamenilor de a avea mai mult și realitatea. E firesc, fiecare își prețuiește meseria, de aceea au și libertatea de a stabili după cum vor salarizarea. Fie păstrează un salariu mai mare, fie rămân bani pentru plata cu ora. Amândouă nu se poate pentru că, oricum, finanțarea de la buget este total insuficientă", a declarat, miercuri, corespondetului MEDIAFAX Bogdan Eduard Pleșcan, director general administrativ al Universității "Cuza".

Liderul de sindicat UNIO a dat ca exemplu Facultatea de Chimie, unde el este cadru didactic și unde, de la începutul anului, nu s-a achitat niciun curs, laborator sau seminar în regim de plata cu ora, dar s-a stabilit că acestea se vor plăti integral, la sfârșitul semestrului, la cel mai mic nivel salarial, echivalentul unui asistent fără vechime.

Conform calculelor realizate de către acesta, toate cadrele didactice, atât profesorii universitari cu vechime de peste 25 de ani, cât și asistenții proaspăt angajați anul trecut pot primi 20 de lei pentru un curs susținut, câte zece lei pentru fiecare oră.

"Asta în condițiile în care se vor găsi bani. Situația este foarte proastă peste tot, dar în restul țării, la anumite universități, oamenii s-au sesizat și au început să facă acțiuni judecătorești pentru a se respecta Codul Muncii care spune că la muncă egală se dă un salariu egal. Dar de unde, dacă ministerul nu finanțează? Cine îndrăznește să își dea universitatea în judecată când el e oricum plătit la minimum în norma lui? Dar în țară există situații în care s-a aplicat și s-ar putea ca, molipsindu-se, să se întâmple și la noi. Administrația ridică din umeri, a nu intra la ore pici în partea cealaltă a Codului Muncii, adică nu îți faci treaba, așa că oamenii ar fi dispuși să accepte și un salariu de nimic", a completat conf. univ. dr. Cătălin Lungu.

Situația salarială de la UAIC a ajuns în atenția presei în 2013, când sporul de performanță pe care îl primeau toți angajații a fost redus de la 30% la 15%.. Mai mult, salariile profesorilor de la facultăți au fost reduse până la pragul minim de încadrare pe funcția respectivă. Astfel, conform liderului de sindicat au existat situații în care veniturile unui cadru didactic s-au redus cu până la 40%. Cele mai multe plângeri venite atunci din partea personalului didactic, administrativ și non-didactic al universității se refereau la faptul că nu au fost anunțați de această reducere salarială și au constatat-o direct pe fluturașul de salariu.