Presiune sporită pe cei din conducerea BNR care se ocupă de supravegherea prudențială

Senatul a adoptat tacit, în ședința plenului de miercuri, propunerea legislativă prin care se abrogă alineatele (3) și (4) ale art. 25 din Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, în sensul că membrii Consiliului de Administrație al BNR și personalul acesteia însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială vor răspunde civil și penal.

Nota de adoptare tacită pentru acest proiect, care avea ca termen de dezbatere și vot data de 27 septembrie, a fost citită în plen de președintele de ședință, senatorul PSD Claudiu Manda.

Cele două alineate, propuse spre abrogare, stipulează că "membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de supraveghere prudențială. Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva persoanelor prevăzute anterior se suportă de Banca Națională a României".

Inițiatorul propunerii legislative, senatorul ALDE Daniel Zamfir, la data depunerii inițiativei senator PNL, susține în expunerea legislativă că cele două alineate "statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce privește răspunderea tuturor cetățenilor în fața legii în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituțional".

"Practic, prin menținerea acestor prevederi în Legea privind Statutul BNR, putem vorbi despre o lipsă de asumare a responsabilității factorilor decizionali din cadrul BNR, în condițiile în care aceștia nu răspund în fața legii pentru decizii de importanță majoră asupra societății și economiei românești", a adăugat Zamfir în expunerea de motive.

Inițiatorul mai susține că prin adoptarea actului normativ propus "se corectează un derapaj legislativ care poate conduce la o încălcare a principiului constituțional al egalității tuturor cetățenilor în fața legii".

De asemenea, Senatul a adoptat tacit și propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Propunerea legislativă, inițiată de un grup de parlamentari UDMR, prevede ca în cazul deciziilor de invalidare ale Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care funcționează în cadrul Autorității Naționale de Restituire a Proprietății, reclamantul să se poată adresa instanțelor județene competente pe raza cărora se află domiciliul, reședința sau sediul acestuia, și nu doar Tribunalului București, cum prevede în prezent legea.

Ambele acte normative vor intra în dezbaterea Camerei Deputaților, cu rol decizional.