Fost ambasador la Berlin, Adib a fost desemnat pe 31 august să formeze noul guvern.
Acesta a promis un guvern format din experți. Neînțelegerile au vizat în special postul de ministru de Finanțe, care va avea un rol esenţial în elaborarea programului destinat ieşirii țării din grava criză economică. Principalele două grupări şiite libaneze, Hezbollah şi Amal, au cerut ca ele să desemneze candidaţii la mai multe posturi de ministru, inclusiv la cel de ministru al Finanţelor, care a fost deţinut de un şiit. Deși a avut mai multe întâlniri cu politicieni şiiţi, Adib nu a reuşit să ajungă la un acord cu aceștia.
Comunitatea internaţională condiționează acordarea unui sprijin financiar de adoptarea unor reforme structurale. Lovite de problema datoriilor, băncile libaneze sunt paralizate, iar moneda naţională este în cădere liberă. Anul acesta au fost blocate și discuțiile cu FMI privind un pachet de asistenţă financiară. Relansarea negocierilor va fi sarcina principală a viitorului guvern, notează Agerpres.
Vechiul guvern din Liban, condus de Hassan Diab, a demisionat în urma criticilor privind neglijența generală după explozia din Beirut. 180 de oameni au murit, 6.000 au fost răniți și cartiere întregi au fost distruse. Deflagrația și pandemia de coronavirus au afectat dramatic condițiile de trai din Liban și situația economică a țării. OCHA, Agenția Umanitară a ONU, estimează că peste 70.000 de libanezi și-au pierdut locurile de muncă în urma exploziei. În plus, peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe. Acum, sărăcia extremă afectează aproximativ 23% din populația țării, față de 8% în 2019. În acest context, ONU a atras atenția asupra riscului ridicat al exodului. Nemulțumiți de efectele prăbușirii monedei locale și de deteriorarea serviciilor publice, tot ma mulți libanezi pleacă în străinătate pentru un nivel de trai mai bun.
