O femeie care nu a mai putut naște copii din cauza unor probleme de sănătate, a fost recunoscută ca mamă naturală a doi gemeni concepuți de femeie și soțul ei, dar aduși pe lume de o altă femeie. În acest caz mama purtătoare a fost sora femeii, iar complicatul caz a fost rezolvat de judecătorii din Timișoara.
În România legislația în ceea ce privește mamele purtătoare este lacunară. Cu toate acestea, judecătorii din Timișoara au reușit să emită o sentință care poate fi folosită ca precedent în alte ocazii. Mai concret, judecătorii au validat o mamă-surogat, recunoscându-o ca mamă naturală a doi gemeni, pe o altă femeie decât cea care a adus pe lume copiii, scrie redesteptarea.ro.
Totul a început în momentul în care o familie, care nu putea avea copii din cauza unor afecțiuni medicale ale soției, și-a dat acordul ca sora femeii să fie inseminată cu embrionul fecundat în urma prelevării ovulelor de la soție și a spermei de la soț. Practic, femeia rămasă însărcinată cu gemeni a acceptat să poarte și să nască copiii surorii sale și ai cumnatului său. Pe tot parcursul ei, sarcina a fost supravegheată de cele două familii și de medicul care a realizat fertilizarea in vitro.
Problemele au apărut după naștere pentru că, potrivit legii din România, mama copiilor este considerată cea care le dă naștere. Tocmai din acest motiv, în documentele de identitate ale copiilor era trecută ca mamă, mătușa lor, cea care i-a adus pe lume. Astfel, printr-o acțiune în instanță, părinții din gena cărora au rezultat copiii născuți de altă femeie, au cerut să li se constate calitatea de părinți naturali ai gemenilor.
Prima fază a procesului s-a judecat la Judecătoria Timișoara, iar magistrații de aici au fost puși în mare dificultate, constatând că "deși în România procrearea medical asistată, prin folosirea mamei surogat, se efectuează, dovadă fiind și cazul în speță, ea nu este reglementată legal".
„Din punct de vedere juridic, indiferent de proveniența materialului genetic din care copilul este conceput, este considerată ca mamă femeia care dă naștere copilului, iar în cazul procedurii de fertilizare in vitro cu mamă surogat, această femeie este mama purtătoare. Filiația față de mamă rezultă din faptul material și evident al nașterii, ceea ce face ca dovada maternității să fie directă și neîndoielnică", au arătat magistrații Judecătoriei Timișoara, care au respins cererea petenților.
Judecătorii Tribunalului Timiș l-au recunoscut ca părinte natural doar pe tatăl copiilor, reținând că "doar față de acesta s-a stabilit filiația". A urmat recursul de la Curtea de Apel, iar aici s-a emis o sentință-surpriză prin care a fost recunoscută ca mamă naturală a copiilor, mama de la care s-au prelevat ovulele, fără ca ea să aducă pe lume copiii.
„Recurgerea la o altă procedură – ca cea de gestație pentru altul -, asumată de părțile în proces deși nereglementată de lege, în mod expres, nu poate fi însă considerată o procedură nelegală câtă vreme, în materie civilă, ceea ce nu este interzis, este permis", au arătat judecătorii Curții de Apel Timișoara în sentința emisă.
Citește mai mult pe redesteptarea.ro.
