Hrisca se prepara la fel ca orezul sau alte cereale, prin fierbere. 200 g boabe de hrisca, bine spalate si acoperite cu apa, dupa circa doua ore, adica dupa ce se umfla, pot fi consumate ca atare, mai ales in cadrul regimurilor de detoxifiere si revitalizare. Semintele de hrisca sunt hranitoare si pot fi folosite ca garnitura la preparate din carne.
Studiile recente demonstreaza ca hrisca (fructul plantei Fagopyrum) influenteaza procesul de toleranta al glucozei. O lingura de hrisca se amesteca cu trei linguri de iaurt sau lapte, se lasa amestecul peste noapte intr-un loc calduros, iar dimineata se mananca pe stomacul gol.
Hrisca are o extraordinara calitate: intareste vasele subtiri de sange la nivel local. Contine mai mult calciu decat graul si este bogata in lisina, un aminoacid pe care organismul uman nu-l produce. Ceaiul de hrisca reduce umflaturile si edemele.
Ca medicament, trebuie sa stim ca hrisca trateaza diabetul zaharat.
