Colegiul Medicilor Bucureşti a prezentat, marţi, rezultatele studiului "Migraţia, cauze şi percepţii în rândul tinerilor care studiază medicina la nivel de facultate şi rezidenţiat".
Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, anual intră în sistem 3.000 de medici şi îl părăsesc aproximativ 3.500 (prin migraţie, pensionare sau deces). În acest context, Fundaţia Colegiului Medicilor din Bucureşti a realizat un sondaj online pentru a vedea care sunt cauzele migraţiei tinerilor medici şi ce ar putea să-i determine să practice medicina în ţară. Chestionarele validate au fost completate de tineri care studiază medicina (la nivel de facultate sau rezidenţiat), a explicat preşedintele CMB, transmite News.ro.
Potrivit rezultatelor sondajului, 82,3 la sută dintre respondenţi consideră că este posibil să emigreze. Aproape 30 la sută dintre subiecţi au afirmat că vor să plece în străinătate. Doar 10,6 la sută dintre tinerii care au completat chestionarul spun că nu au avut niciodată o asemenea intenţie.
În ceea ce priveşte locul de muncă, ordinea preferinţelor este: ”o altă ţară din Uniunea Europeană”, ”sistemul public din România”, pe ultimul loc fiind ”sistemul privat din România”. Este de remarcat un uşor avans în preferinţe pentru un loc de muncă în sistemul public faţă de cel privat, care se poate datora eventual sentimentului de mai mare stabilitate oferit de sistemul public. O treime dintre respondenţi ar dori să practice medicina în propriul cabinet medical, dacă ar avea această posibilitate.
Puţin peste 19 la sută dintre respondenţi şi-au exprimat preferinţa de a profesa într-un stat din afara Uniunii Europene. Dintre cei care au consemnat preferinţe pentru un loc de muncă în state non-UE, unele persoane au dorit să precizeze şi statul în care şi-ar dori un loc de muncă: SUA (şase menţionări), Australia (patru menţionări), Canada (două menţionări), Emiratele Arabe, Noua Zeelandă (câte o menţionare), a explicat medicul, citând rezultatele sondajului.
Din datele colectate, reiese o prevalenţă a preferinţelor pentru un număr de 46 de specialităţi medicale, dintre care, pe primele locuri, se plasează: Chirurgia Generală, Obstetrica şi Ginecologia, Anestezia-Terapia Intensivă, Medicina Dentară, Medicina de Urgenţă, Cardiologia.
"Doar dacă analizăm aceste răspunsuri şi vedem că tinerii aleg specialitatea Anestezie-Terapie Intensivă şi Medicină de urgenţă, discipline foarte grele, vedem că tinerii sunt foarte motivaţi, chiar au ales meseria din pasiune", a declarat preşedintele CMB, prof. dr. Cătălina Poiană.
La întrebarea privind motivele care determină plecarea din ţară, cele mai multe nemulţumiri sunt legate de nivelul scăzut de salarizare, condiţiile materiale din unităţile medicale, orele suplimentare de muncă, lipsa de suport pentru activităţile de cercetare. Un motiv al migraţiei îl constituie şi nevoia de recunoaştere şi afirmare profesională.
"De remarcat că 92,5 la sută dintre respondenţii la chestionar beneficiază de ajutor din partea părinţilor sau a rudelor. Dintre cei 640 respondenţi care declară că beneficiază de ajutor din partea părinţilor/rudelor, 499 depind în mod exclusiv de acest ajutor, neavând şi altă sursă de venit. La polul opus, doar 27 dintre participanţi se declară total independenţi financiar", a mai precizat preşedintele CMB.
Chemaţi să exprime opinii personale şi folosind propriile formulări/sugestii pentru a contracara principalele motive care generează nemulţumiri, 83 la sută dintre participanţi au completat rubrica pusă la dispoziţie în chestionar.
Tinerii care studiază medicina (la nivel de facultate sau rezidenţiat) îşi doresc în primul rând o salarizare mai bună. Salariile ar trebui să fie corespunzătoare volumului mare de muncă, stresului şi sacrificiilor pe care le fac medicii în ceea ce priveşte viaţa personală, afectată de programul de serviciu şi de nevoia de pregătire continuă. Gărzile, stresul, riscurile de sănătate asociate profesiei, impactul emoţional al bolii îi afectează pe cei care lucrează în domeniu. Acest efort nu este recunoscut de societate, care nu acordă respectul cuvenit medicilor, consideră tinerii care studiază medicina.
"Ca să rămână în ţară, tinerii solicită în primul rând venituri care să le permită independenţa financiară, încă de la nivelul intrării în rezidenţiat. Adică, de la o vârstă la care colegii lor care au ales alte profesii pot să-şi susţină material familiile, ceea ce nu este cazul în Medicină", a mai spus prof. dr. Cătălina Poiană.
Pe locul al doilea se află modernizarea şi dotarea unităţilor sanitare. Tinerii doresc condiţii adecvate pentru obţinerea de performanţe profesionale şi cer mai multe locuri de pregătire în rezidenţiat. De asemenea, doresc respect şi încredere din partea societăţii civile, eliminarea corupţiei şi creşterea finanţării în sănătate.
Sondajul a fost efectuat online, în perioada 9 noiembrie -13 decembrie 2015. Respodenţii au completat 712 chestionare, dintre care au fost validate 692. Unele întrebări au avut răspuns prestabilit, altele au fost cu răspuns deschis, existând de asemenea şi posibilitatea, în cazul unora dintre întrebări, de a opta pentru răspunsuri multiple.
Din totalul repondenţilor, 51,4 la sută au spus că au domiciliul declarat în Bucureşti. 76,1 la sută dintre subiecţi sunt de gen feminin. 73 la sută dintre cei care au răspuns chestionarului au vârste între 18 şi 25 de ani, iar 21,5 la sută, între 26 şi 30 de ani. Peste 80 la sută dintre participanţii la sondaj au declarat că în ultimul an de studiu au avut medii între 8,01 şi 10. În ceea ce priveşte ponderea studenţi/rezidenţi, 85 dintre participanţii la cercetare, respectiv 12,3 la sută, declară că obţin un venit dintr-o activitate remunerată, a explicat medicul.
