PERLE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016. Cele mai amuzante perle: "“Omul spune că e frate cu copacii"

PERLE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016. Candidaţii au avut de rezolvat două subiecte, cu mai multe cerinţe, care au fost notate în total cu 78 de puncte. Alte 12 puncte puteau fi obţinute pentru redactarea întregii lucrări, iar zece puncte au fost acordate din oficiu.

Primul subiect a avut două cerinţe, una legată de analiză poeziei “Salcâmi”, de Anatol Baconsky, iar a două, de redactare a unei compuneri de 150-250 de cuvinte în care elevii trebuiau să explice de ce poezia aparţine speciei pastel.

PERLE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016. Ce au înţeles unii elevi din poezia “Salcâmii” de A.E. Baconsky? Primele perle au fost făcute publice:

“În timp ce unii oameni plâng după lucruri pierdute în copilărie care nu se mai pot întoarce, gen jucării care nu se mai fabrică, în această poezie poetul duce dorul florilor de salcâmi.”

PERLE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016 “Cea mai frumoasă zona turistică în care mi-am petrecut primii ani de viaţă mergând în concedii este la mare. Acolo e toată distracţia şi se merită să dai toţi banii.”

“Poetul nu poate să se descotorosească de imaginea copilăriei care îl bântuie doar în legătură cu salcâmii, dovadă că în timp ce copilăria lui Ion Creangă e bântuită de “La cireşe”, alţii, din zone mai sărace n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi.”

PERLE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016 Şi cratima le-a dat din nou bătăi de cap elevilor.

“Rolul cratimei în “învie-n mine” este de a arăta că copilul din poet nu era mort de-a binelea”. “Cratima desparte două cuvinte care nu încap întregi în versuri de poezii.”

PERLE EVALUARE NAŢIONALĂ 2016. Alte “perle” găsite de profesori:

“Genul liric este cel mai frumos, care curge lin, precum apă de izvor de la munte şi este melodios”;

“Omul ăla era atât de singur că vorbea cu pomii, gen salcâmii, care nici nu-i răspundeau”;

“Întrebarea asta cu cratimă pică în fiecare an. Am scris rolul, dar vă recomand să mai schimbaţi, că e plictisitor”;

“Cratima se pune că să mai lăbărţeze rândul, când nu se înţelege nimic din text”;

“În poezie nu există repetiţii, autorul a încercat să nu ne plictisească”;

“Omul spune că e frate cu copacii, pentru că nu-şi suportă rudele când era mic”;

“Familia mea a fost anul trecut în Bulgaria, dar acolo nu se vorbeşte în limba română, deci nu am ce să povestesc. Îmi pare rău”.

Sursa: actualmm.ro