PERLE EVALUARE NAȚIONALĂ 2016. Elevii claselor a VIII-a au avut de scris, luni, la proba de Limba și literatură română de la Evaluarea Națională, o compunere în care trebuiau să motiveze apartenența la genul liric a poeziei “Salcâmi”, de A.E. Baconsky și o narațiune de 150-250 de cuvinte în care să prezinte o întâmplare reală sau imaginară petrecută într-o zona turistică.
PERLE EVALUARE NAȚIONALĂ 2016. Candidații au avut de rezolvat două subiecte, cu mai multe cerințe, care au fost notate în total cu 78 de puncte. Alte 12 puncte puteau fi obținute pentru redactarea întregii lucrări, iar zece puncte au fost acordate din oficiu.
Primul subiect a avut două cerințe, una legată de analiză poeziei “Salcâmi”, de Anatol Baconsky, iar a două, de redactare a unei compuneri de 150-250 de cuvinte în care elevii trebuiau să explice de ce poezia aparține speciei pastel.
PERLE EVALUARE NAȚIONALĂ 2016. Ce au înțeles unii elevi din poezia “Salcâmii” de A.E. Baconsky? Primele perle au fost făcute publice:
“În timp ce unii oameni plâng după lucruri pierdute în copilărie care nu se mai pot întoarce, gen jucării care nu se mai fabrică, în această poezie poetul duce dorul florilor de salcâmi.”
PERLE EVALUARE NAȚIONALĂ 2016 “Cea mai frumoasă zona turistică în care mi-am petrecut primii ani de viață mergând în concedii este la mare. Acolo e toată distracția și se merită să dai toți banii.”
“Poetul nu poate să se descotorosească de imaginea copilăriei care îl bântuie doar în legătură cu salcâmii, dovadă că în timp ce copilăria lui Ion Creangă e bântuită de “La cireșe”, alții, din zone mai sărace n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi.”
PERLE EVALUARE NAȚIONALĂ 2016 Și cratima le-a dat din nou bătăi de cap elevilor.
“Rolul cratimei în “învie-n mine” este de a arăta că copilul din poet nu era mort de-a binelea”. “Cratima desparte două cuvinte care nu încap întregi în versuri de poezii.”
PERLE EVALUARE NAȚIONALĂ 2016. Alte “perle” găsite de profesori:
“Genul liric este cel mai frumos, care curge lin, precum apă de izvor de la munte și este melodios”;
“Omul ăla era atât de singur că vorbea cu pomii, gen salcâmii, care nici nu-i răspundeau”;
“Întrebarea asta cu cratimă pică în fiecare an. Am scris rolul, dar vă recomand să mai schimbați, că e plictisitor”;
“Cratima se pune că să mai lăbărțeze rândul, când nu se înțelege nimic din text”;
“În poezie nu există repetiții, autorul a încercat să nu ne plictisească”;
“Omul spune că e frate cu copacii, pentru că nu-și suportă rudele când era mic”;
“Familia mea a fost anul trecut în Bulgaria, dar acolo nu se vorbește în limba română, deci nu am ce să povestesc. Îmi pare rău”.
Sursa: actualmm.ro
