Povestea pufuleților începe în 1935, în Wisconsin, SUA, într-o fabrică de hrană pentru animale. Dintr-o întâmplare – porumb umed trecut printr-o râșniță – au rezultat granule aerate, surprinzător de gustoase. De atunci și până azi, produsul a evoluat, iar lista de ingrediente s-a îndepărtat tot mai mult de combinația simplă de apă și mălai. În România, peste 60% dintre consumatori mănâncă pufuleți fără să se întrebe ce se află, de fapt, în pungă.
O privire atentă pe etichetă poate fi șocantă. Pe lângă mălai, apar frecvent uleiul de palmier, dextroza, zahărul, sarea, aromele, coloranții, condimentele și diverși aditivi. Analizele de laborator arată că aceste ingrediente nu sunt deloc folosite cu moderație. Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, atrage atenția asupra cantității de zahăr ascunse în astfel de produse: „Dextroza este un zahăr, este glucoză, trebuie să ne uităm însă că pe lângă dextroză, în respectivele produse mai avem și zahăr, zaharoză, noi ne așteptăm să mâncăm mălai și mâncăm zahăr”, a explicat el.
La fel de îngrijorătoare este situația grăsimilor. În majoritatea probelor analizate, sursa acestora este uleiul de palmier, bogat în acizi grași saturați. „La 3 din 4 probe originea grăsimii este palmierul, este un ulei de palmier, este un ulei cu acizi grași saturați foarte mulți, foarte nesănătos”, explică Alexandru Cîrîc. Testele simple arată că aproape 30% din produs este ulei, un procent comparabil cu cel din alimente recunoscute pentru conținutul ridicat de grăsimi.
Sarea în exces, o altă problemă a pufuleților
Nici sarea nu lipsește. Unele pungi conțin între 1,5 și aproape 2 grame de sare, adică mai mult decât doza zilnică recomandată pentru un copil mic. Mai grav, unele probe prezintă semne de oxidare. „Pufuleții conțin și o cantitate de sare între 1,5 și aproape 2, iar faptul că unii dintre pufuleții aduși au deja un început de oxidare, avem un indice de peroxid la una dintre probe de 6,55, nu mai putem recomanda pufuleții nimănui”, avertizează directorul ICA. Nutriționiștii spun că acest amestec de sare, zahăr și grăsimi „rele” creează un cocktail periculos, mai ales pentru copii.
Problema majoră rămâne lipsa unei legislații clare. În România nu există limite maxime impuse pentru grăsimi, sare sau ulei de palmier în astfel de gustări. „Nu există un standard și, chiar dacă ar exista, standardele de produs nu sunt obligatorii”, confirmă Alexandru Cîrîc. Autoritățile recunosc că producătorii trebuie doar să respecte regulile de etichetare, nu și praguri nutriționale.
În lipsa unor reglementări ferme, consumatorul rămâne expus. Până când autoritățile vor impune limite clare, singura apărare este informarea, potrivit sursei.
