Ora de religie este obligatorie în 25 de state ale Consiliului Europei, în trei, respectiv Franța, Albania și Macedonia, nu se predă, în restul este facultativă sau opțională, iar în majoritatea statelor predarea religiei are caracter confesional, potrivit Patriarhiei Române.
Patriarhia explică, totodată, de ce nu pot fi înlocuite orele de religie cu cele de istoria religiilor. Ora de Religie, așa cum este prevăzută în noua programă pentru gimnaziu, a stârnit indignare în rândul părinților, iar unii experți în educație au apreciat că seamănă a îndoctrinare și prozelitism.
"Religia predată confesional reprezintă regula în majoritatea statelor europene. Astfel, în argumentarea deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 29 iunie 2007, în cazul Folgero contra Norvegiei se precizează că statele au dreptul de a difuza prin învățământ sau educație informații sau cunoștințe având, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic (paragraful 84). De asemenea, CEDO nu consideră o problemă caracterul confesional al orei de religie, constatând faptul că în Europa învățământul religios este profund legat de învățământul secular. Dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei (în anul 2007), doar în trei state religia nu este predată în școlile publice (Franța, Albania și Macedonia). Ora de religie este obligatorie în 25 de state, în restul fiind facultativă sau opțională, iar în majoritatea statelor predarea religiei are caracter confesional", a precizat Patriarhia Română, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, majoritatea elevilor europeni au în programa școlară o oră de religie pe săptămână, însă în țări precum Germania, Austria, Irlanda, Cipru, Grecia, Italia și Croația elevii au în programă câte două ore, iar în Belgia au trei ore pe săptămână.
În Germania, spre exemplu, materia religie nu este doar parte din trunchiul comun, ci este chiar obligatorie, organizată de către culte și finanțată de către stat. Predarea este confesională. Situația este similară în Austria, Belgia, Cipru, Spania și Grecia, mai spune Patriarhia Română.
Potrivit instituției religioase, nu trebuie așezate în opoziție orele de religie cu cele de istoria religiilor, acestea fiind "deopotrivă importante".
"Cunoașterea propriei culturi religioase este o etapă absolut necesară pentru înțelegerea celorlalte religii. Pentru a cunoaște specificul altor culturi este nevoie întâi de educarea în propria cultură și tradiție, altfel învățământul devine doar o sursă de relativism sincretist și confuzie. Este ca și cum în școlile românești s-ar învăța literatură universală sau istorie universală, fără studiul prealabil al literaturii și istoriei României. Elevii înscriși la ora de religie au posibilitatea de a se înscrie, în liceu, și la cursul opțional de istoria religiei. Manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase, unul dintre obiectivele predării religiei, este contestată în câteva articole recente de presă prin care se respinge, de fapt, ideea de morală publică, noțiune considerată în teoria generală a dreptului a fi unul dintre fundamentele dreptului.În plus, peste 2.000.000 de părinți și-au înscris copiii la ora de religie (peste 90% dintre copii)", se mai arată în comunicatul Patriarhiei Române.
Ora de Religie, așa cum este prevăzută în noua programă pentru gimnaziu, care s-a aflat în dezbatere publică până în 13 februarie, a stârnit indignare în rândul părinților, iar unii experți în educație au apreciat că seamănă a îndoctrinare și prozelitism și că aceasta contrazice recomandarea Consiliului Europei potrivit căreia Religia ar trebui predată în școli doar ca Istorie a Religiilor.
