Ancheta vine în urma unor rapoarte comandate de UE şi realizate de auditori greci, care au constatat nereguli în ceea ce priveşte costul proiectului şi modul în care acesta este derulat.
Unul dintre rapoarte, consultat de POLITICO, a constatat mai multe probleme legate de modul de funcţionare a centrelor de reciclare, inclusiv lipsa totală a controalelor asupra destinaţiei deşeurilor colectate.
Ancheta UE, condusă de Parchetul European (EPPO), vine în contextul problemelor de lungă durată ale Greciei în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei UE în domeniul gestionării deşeurilor, care au dus deja la aplicarea unor amenzi uriaşe..
Proiectul în cauză constă într-o serie de „unităţi de reciclare” sau „chişcuri” construite de compania greacă de reciclare TEXAN şi răspândite în regiunile Attica, Peloponez şi Creta. Localnicii pot primi bani în schimbul reciclării articolelor din plastic, metal şi sticlă în aceste locuri.
„Nu există informaţii din partea (organismului de gestionare a deşeurilor din Attica) EDSNA cu privire la ce se întâmplă cu deşeurile după colectare, cu excepţia unui raport privind depozitarea acestora într-o instalaţie de depozitare TEXAN în anul 2023”, se arată în raportul consultat de POLITICO, care adaugă că nu toate unităţile de depozitare au fost instalate.
Ancheta EPPO se bazează, printre altele, pe concluziile rapoartelor comitetului de audit, potrivit unui oficial familiarizat cu cazul.
Proiectul în valoare de 220 de milioane de euro a fost cofinanţat de UE prin intermediul unui program operaţional european, scrie news.ro. În 2023, comitetul de audit financiar a aplicat EDSNA o penalitate de 2,9 milioane de euro după ce a constatat „nereguli grave” în contractul de achiziţie atribuit TEXAN.
Compania a câştigat licitaţia pentru proiect, în ciuda faptului că a sugerat că automatele ar fi de aproximativ cinci ori mai scumpe decât ar putea costa pe baza preţurilor pieţei.
În urma celui de-al doilea audit, finalizat în iulie şi dezvăluit pentru prima dată de ziarul grec Kathimerini, a fost aplicată o a doua amendă de încă 3 milioane de euro, adică s-a ajuns la jumătate din suma fondurilor UE utilizate pentru centrele de reciclare din cele trei regiuni.
Grecia are o reputaţie proastă în ceea ce priveşte reciclarea şi respectarea legislaţiei UE în materie de deşeuri. Conform datelor din 2022 ale oficiului european de statistică Eurostat, rata de reciclare a deşeurilor municipale în Grecia a fost de 17 %, comparativ cu media UE de 49 %.
Grecia este, de asemenea, pe cale să nu îşi îndeplinească obligaţia de a recicla 55% din deşeurile municipale şi 65% din deşeurile de ambalaje în acest an, a constatat Comisia Europeană în evaluarea sa privind punerea în aplicare a legislaţiei de mediu pentru 2025.
În UE, Grecia este unul dintre cele cinci state membre care plătesc amenzi pentru nerespectarea politicilor de mediu. Până în prezent, ţara a trimis la Bruxelles aproximativ 230 de milioane de euro pentru a compensa aceste încălcări, potrivit raportului.
Din cele 19 cazuri de încălcare a legislaţiei în domeniul mediului deschise împotriva Greciei, şase sunt legate de gestionarea deşeurilor, de la depozitarea ilegală a deşeurilor până la aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei privind deşeurile din ambalaje. Între timp, ONG-urile locale au avertizat în repetate rânduri cu privire la disfuncţionalităţile sistemice din acest sector.
Grecia este, totodată, în vizorul EPPO pentru suspiciuni de fraudă cu fondurile europene destinate agriculturii. Mai mulţi oficiali de rang înalt din guvernul de centru-dreapta al premierului grec Kyriakos Mitsotakis au demisionat în iunie, după ce numele lor au apărut într-un dosar al procurorului european care îi implică într-o schemă de fraudare a bugetului generos al UE destinat agriculturii. Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruţa Kovesi, anchetează zeci de cazuri în care cetăţeni greci au primit fonduri UE pentru terenuri pe care nu le deţineau sau nu le luaseră în arendă sau pentru lucrări agricole pe care nu le-au efectuat, privând astfel fermierii legitimi de fondurile care le reveneau. Această escrocherie de mai mulţi ani, în valoare de milioane de euro, a făcut obiectul unei anchete jurnalistice realizate de POLITICO la începutul acestui an.
