Nutriționist: "Mierea nu face bine tuturor". Cine ar trebui să o evite

Iată ce spune nutriţionistul:

Din ce în ce mai multe discuţii cu pacienţii mei pornesc de la întrebarea: "Da’ ce, mierea nu e sănătoasă, domnule doctor?!" Dragii mei, haideţi să ne lămurim, nu există alimente care ne fac doar bine, cum nu există alimente care ne dăunează exclusiv.

Mierea a devenit un fel de "superalimentul secolului XXI" – punem miere în cafea/ceai, când ne doare gâtul mâncăm miere cu lămâie, la pregătirea dulciurilor pentru copii folosim miere şi suntem foarte mulţumiţi de noi înşine că "ne hrănim şi ne tratăm natural, deci suntem sănătoşi"!

În dezbaterea despre miere, sau în general despre orice alt aliment, trebuie să pornim de la ce conţine acesta. Mierea provine din prelucrarea nectarului din flori şi conţine o cantitate mare de zaharuri, apă, minerale, vitamine, enzime şi acizi organici. Zaharurile şi apa constituie 99% din constituentii mierii. Totodată, calitatea acesteia depinde de calitatea nectarului, de climă, recoltare, exploatarea albinelor, temperatura şi modul de conservare.

Aşadar, e bine ca mierea să înlocuiască zahărul, dar acest lucru nu înseamnă că ea este fundamental sănătoasă. Mierea nu ne face tuturor bine, mai ales dacă nu ne place mişcarea, suntem supraponderali, avem boli digestive şi cardiovasculare. Mierea este mai uşor de asimilat şi digerat decât zahărul, ceea ce constituie un plus.

Ca şi în legătură cu orice alt aliment, trebuie să avem grijă din ce surse procurăm mierea, deoarece există şi miere toxică, care este produsă de albine hrănite cu anumite tipuri de plante toxice, care conţin scopilamina sau hiosciamina.

Şi nu uitaţi: mierea trebuie păstrată într-un mediu uscat şi în recipiente etanşe, umiditatea scăzând calitatea aceasteia şi propriatăţile sale enzimatice, singurele beneficii reale pentru organismul uman.